Arhiepiscopia Armeana

Arțakhul este garanția unității și eternității diasporei armene

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

În aceste zile, răsfoind paginile sumbre ale istoriei, ne reamintim de masacrele săvârșite la sfârșitul lunii februarie al anului 1988, în orașul Sumgait din Republica Azerbaidjan, din cadrul fostei U.R.S.S., asupra populației armene, masacre  ce  au zguduit opinia publică internațională. Scopul acestor masacre a fost acela de a-i speria pe armenii din Nagorno Karabagh (Arțakh) și a-i determina să renunțe la lupta lor pentru independență.

           Masacrele din Sumgait au fost organizate cu maximă minuțiozitate. Bandele de azeri, înarmate cu răngi din fier, topoare, ciocane s-au năpustit în casele armenilor, i-au omorât, iar apoi  trupurile neînsuflețite au fost stropite cu benzină și arse.

            De fiecare data când vorbim de Sumgait, ne învăluie aceleași sentimente de groază, de amintiri sângeroase, de suferință cruntă, pierderi ireversibile, destine frânte. În orașul Sumgait locuiau 18.000 de armeni, pentru care sfârșitul lunii februarie al anului 1988 a fost fatal. Același genocid planificat, săvărșit cu mâna acelorași călăi. Istoria se repeta.

            Deși au trecut 32 de ani, acele masacre nu au fost evaluate așa cum se cuvine, opinia publică internațională nu a condamnat acele atrocități și nici pe autorii lor. Acele masacre din Sumgait, categoric pot fi catalogate drept Genocid. A fost comisă o crimă al cărei țel era exterminarea populației armene care trăia în Azerbaidjan. Singurul motiv a fost faptul că acei oameni erau armeni. Acea ură și intoleranță pentru care populația armeană a fost masacrată acum 32 de ani, continuă și astăzi. Se încearcă  prin diferite crime și alte metode crude să fie speriați vajnicii luptători armeni, să fie îngenunchiați și obligați să renunțe la Arțakh. Până și criminalii cei mai feroci care au omorât oameni nevinovați, în Azerbaidjan sunt considerați eroi naționali, iar crimele lor sunt considerate un serviciu  important adus patriei. Unul dintre cele mai grăitoare exemple este Ramil Safarov care cu toporul a omorât un ofițer armean, în somn, la Budapesta, în anul 2004,  iar  în aprilie 2016, bande azere au năvălit în satele armenești din apropierea graniței și au torturat și omorât populația civilă. De ce? Pentru că opinia publică internațională nu a condamnat corespunzător genocidul de la Sumgait. Din păcate, nici Azerbaidjanul în toți acești ani nu a încercat să cerceteze, să reconsidere sau să-și exprime regretul asupra acelor evenimente, din contra, continuă să ducă o politică de ură și xenofobie  devenită un crez pentru acest stat.

            Astăzi ne plecăm capul în fața memoriei acelor victime nevinovate și ne manifestăm ferm  convingerea că acele masacre și crime săvârșite asupra poporului nostru, mai devreme sau mai târziu, vor fi catalogate și condamnate corespunzător de către întreaga umanitate. Lipsa  condamnării masacrelor și crimelor de către opinia publică internațională în perioada actuală, duce la noi masacre și atrocități, ai căror martori suntem astăzi.

           Poate, într-o zi, inamicul va înțelege ca Arțakhul a fost, este și va rămâne pământ armenesc, că poporul armean nu va îngenunchia în fața barbariilor și va continua să-și apere lucrurile sfinte: Patria Mamă, Sfânta Biserică, Limba maternă.

            Pentru a contracara în viitor asemenea evenimente, pentru realizarea năzuințelor și viselor cele mai sacre pe care le avem garanția este să întărim statul armean, sentimentul de unitate între noi și-n jurul Patriei.

               Mulți năvălitori, barbari, imperiile mari au venit și au plecat de pe scena istoriei, iar noi ca popor armean creștin, ca o trinitate: Armenia-Arțakh-Diaspora, suntem adânc înrădăcinați în patria strămoșească și suntem legați de reperele noastre sfinte, am trăit, am creat și vom continua să trăim și să creăm în veci.

               În calitate de Diaspora, care suntem o forță de 8 milioane de oameni și trăim în diferite colțuri ale lumii ne ridicăm glasul și vestim lumii întregi că Arțakhul este pământ armenesc, o parte din teritoriul Armeniei istorice, și dacă azerii vor încerca să atace populația armeană din Arțakh, vor primi o lovitură puternică și din partea Diasporei armene.

             Ca Diaspora și ca națiune armeană, ne exprimăm recunoștința față de toate structurile și organismele internaționale care au răspuns și au condamnat atrocitățile comise împotriva armenilor, arătându-le lumii.

            Ne aplecăm în fața memoriei tuturor martirilor și ne rugăm și cerem mila  Celui de Sus   pentru odihna și pacea sufletelor lor.

Memoria celor drepți fie binecuvântată, amin.

P.S. Episcop Datev Hagopian,

Întâistătătorul Eparhiei Armene din România

Locțiitor al Eparhiei Armene din Bulgaria

Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România

  •  
  •