Mihai Stepan Cazazian

ARMENPRESS : FESTIVALUL „STRADA ARMENEASCĂ” A ÎNSUFLEȚIT BUCUREȘTIUL

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

4 (283 of 296)

„Delicatese și mirodenii parfumate, coniac vechi și neasemuit vin de rodii: toate acestea le puteți găsi pe Strada Armenească”, – este al doilea an cînd la știrile de seară televiziunea română anunță festivalul armenesc din București. Timp de trei zile, între 1 și 3 august, de dimineața devreme pînă seara tîrziu, în Cartierul Armenesc din București s-au împrăștiat culorile și aromele armenești, au răsunat cîntecele și dansurile, vorbele, rîsetele și aplauzele. Drapelului armenesc i s-au alăturat cel grecesc și israelian, iar ritmurilor amețitoare țigănești le-au urmat sirtaki-ul grecesc și Hava Nagila evreiască. Mii de bucureșteni s-au adunat în curtea bisericii armenești și pe Strada Armenească,  grupuri-grupuri, s-au lipit de posterele povestind despre istoria armenilor din România și de standurile cu publicații, podoabe, faimoasa cafea armenească, coniac și prăjituri. Printre corturile și standurile multicolore întîlneai scamatori și ghicitoare care să-ți prezică viitorul, ici-colo auzeai strigătul tînărului vînzător de ziare, sub privirile tale meșterul argintar făurea podoabe, iar pictorul desena măiestrite litere armenești. Copiii zburdau în curtea bisericii, iar cei mari depănau amintiri la umbra restaurantului armenesc, la un pahar de cafea și sirop.

3 (264 of 421)
După cum transmite corespondentul Armenpress, părea că Strada Armenească și-a regăsit suflarea și ritmul de odinioară, cînd, cu cîteva secole în urmă, aici s-au așezat armenii și și-au deschis prăvăliile și atelierele, au ridicat biserică, au înființat școală și tipografie. În Cartierul Armenesc, din chiar centrul Bucureștiului, trăiau alături în bună înțelegere români, armeni, evrei, greci și țigani, iar pe Strada Armenească treceau personalitățile românești și armenești ale vremii.
Aceasta este atmosfera pe care organizatorii festivalului, Uniunea Armenilor din România și Organizația Tinerilor Armeni, au dorit să o readucă la viață, invitîndu-i pe vecinii greci , evrei și țigani, anul acesta și pe polonezi, să retrăiască împreună trecutul, împărtășind bucuriile de astăzi. Primăria Bucureștiului s-a alăturat proiectului, punînd la dispoziție o uriașă scenă în aer liber și închizînd circulația pe stradă pentru trei zile. Festivalul a fost anunțat prin afișe în diverse cartiere bucureștene, iar radioul, televiziunea, de agențiile de presă și ziarele au difuzat materiale speciale despre desfășurarea programului. Festivalul a fost difuzat și online, în regim live streaming.
Programul festivalului a fost divers, pentru toate categoriile de vîrstă, pentru toate gusturile și preferințele. La ediția din acest an o notă specială au insuflat-o invitații din Armenia: Aram MP3 (care a reprezentat Armenia la Eurovision), Susanna Petrosian și Elisabeta Adighian.

3 (401 of 421)
Ediția a doua a festivalului, la fel ca și anul trecut,  a debutat cu un concert de duduk armenesc, oferit de Trio Sonus din Timișoara, în interpretarea minunată a lui  Cosmin Bălean. 10384604_10203774862163797_96524853829072772_nSeara a fost continuată de Susanna Petrosian și formația de dansuri armenești „Vartavar” din București, urmate de ansamblul de dansuri grecești „Asteria” și „Astarakia” și recitalul susținut de  „Arkadia” (solistă Silvana Argyro).
În zilele următoare au avut apariții captivante trupele țigănești „Mahala Rai Banda” și „Romafest”, evreiești „Hazamir” și „Bucharest Klezmer Band”, poloneză „Dom Polski”, română „Green Tea”. Frații Capriel și Garbis Dedeian, binecunoscuți publicului meloman din București, au umplut cu sonorități de jazz strada și curțile învecinate, iar trupa de dansuri „Gherla-Armenopolis” și-a marcat prima apariție în București.
Diminețile, teatrul „Ion Creangă” și „MiniArtShow” au organizat spectacole interactive pentru cei mici, după amiaza studenții de la actorie din București au pus în scenă fragmente din romanul „Cartea șoaptelor” al lui Varujan Vosganian, iar la Centrul Cultural Armean au fost proiectate filmele „Armenopolis” și „Cînd moartea întîrzie să apară”, pe motive din „Cartea șoaptelor”. În curtea bisericii au fost expuse lucrări ale cunoscutului desenator Cik Damadian și fotografii din seria „Armeni în România-Poveștile oamenilor de lîngă noi” de Andreea Tănase. Muzeul armean și-a deschis porțile în fața numeroșilor vizitatori, iar editura „Ararat” a întins chiar pe stradă mii de cărți, care au trecut din mînă în mînă în doar cîteva minute.

DSC02927
În ultima zi festivalul s-a legat prin duplex cu festivalul Strada Armenească de la Londra. Festivalul s-a încheiat cu spectacolul însuflețit al trupei „Vartavar” (condusă de Bella Mardighian), căreia la final i s-au alăturat și spectatorii. Pînă seara tîrziu, pe strada arhiplină a domnit entuziasmul și voia bună.

4 (15 of 296)
Manifestarea armenească s-a transformat într-o sărbătoare populară și expresie de solidaritate. În cele trei zile circa 15 mii de oameni au fost prezenți la sărbătoarea armenească. Deputatul Varujan Pambuccian, care timp de trei zile – împreună cu talentatul tînăr Hrant Jaghinian – a condus festivitatea cu pricepere, a reușit să creeze cu publicul o puternică legătură sufletească, ceea ce a asigurat succesul festivalului și simpatia față de armeni. Varujan Pambuccian speră ca ideea festivalului să se extindă la anul și la armenii din Paris, iar în scurt timp asemenea festivaluri armenești să fie organizate și în alte orașe europene.

10603589_10203774889124471_2960447395696486224_n
“Armean estem, cinstit estem. Și dumneavoastră, dacă veți cumpăra de la aceste tarabe mirodeniile Orientului, veți vedea cât de cinstiți sunt armenii, care, ca orice negustor, vă păcălesc puțin, dar o să plecați mulțumiți”, presa română citează cuvintele lui Varujan Vosganian. “Așa cum  s-au așezat armenii aici, la București, așa au făcut și la Suceava, Bacău, și acolo sunt străzi armenești și la anul o să avem Strada Armenească în multe orașe din țară, România o să fie o mare stradă armenească în care armenii și românii și toți ceilalți împreună ne vom bucura”, a afirmat Vosganian, în deschiderea evenimentului.

10525600_346564922157620_8332644960073122255_n
„Strada Armenească se transformă într-un loc de întîlnire a culturilor și națiunilor, într-un simbol al prieteniei între popoare”, – spune ambasadorul Armeniei, Hamlet Gasparian, în cuvîntul său de salut cu ocazia celei de a 2-a ediții a festivalului.
“Bucuria e mare, că pe un nume de stradă se așează o civilizație, o cultură, un popor, poporul armean”, spune, la rîndul său, liderul comunității evreiești, Aurel Veiner.
Printre altele, în locurile unde s-au așezat, armenii atrag în manifestările lor și alte minorități, precum și personalități române și străine. Așa s-a întîmplat la începutul lunii iulie, la Gherla, cînd la sărbătoarea Sfîntului Grigore Luminătorul – declarată zi oficială a orașului – au participat nu numai liderii autorităților locale, ci și primari dintr-o seamă de orașe europene înfrățite cu Gherla, și la sfîrșitul lui iulie, la Dumbrăveni, cînd la Festivalul cultural au participat academicieni români și personalități cunoscute din lumea artei. Același tablou îl avem la Cluj, Iași, Constanța, Botoșani, Bacău sau Gheorgheni.
ARMENPRESS

 

  •  
  •