Mihai Stepan Cazazian

Armenii şi evreii – factori importanţi în dezvoltarea urbană a Botoşanilor

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

      Elevii s-au ar_tat foarte interesa_i de istoria armenilor _i evreilor din ora_ul lor

 

În cocheta sală pentru manifestări culturale a comunităţii evreieşti din Botoşani, evreii botoşăneni au marcat ziua de 27 ianuarie, Ziua internaţională a Holocaustului. Prilejul a fost folosit pentru găzduirea unui colocviu despre un adevărat model de convieţuire interetnică oferit de comunităţile armeană şi evreiască în îndelungata istorie a Botoşanilor.

În prezenţa elevilor liceelor Nicolae Iorga şi A.T. Laurian dar şi a elevilor a două şcoli gimnaziale, Şcoala 11 şi Şcoala 13, gazdele au prezentat invitaţii de onoare: Viorica Popa şi Florin Egner, reprezentanţi ai comunităţii armene din oraş. Cei doi au vorbit despre istoria comună a celor două etnii şi despre obiceiuri şi tradiţii armene păstrate la comunitatea  din Botoşani dar şi transmise la întreaga comunitate locală.

Viorica Popa a fost cea care a captat interesul special al participantelor la această întâlnire, cu faimoasele ei reţete gastronomice armeneşti dar şi cu frumoasele istorii din tradiţia armenilor botoşăneni, unele aflate de la bunica ei, o ferventă enoriaşă a parohiei armene de aici. Dialogul cu profesorii de istorie Jeni Boicu, Aurora Filip, Irina Honceru şi Marcel Nistorică, cu gazdele manifestării, soţii Beatrice şi Gustav Finkel, lideri ai comunităţii evreilor botoşăneni, dar şi cu elevii foarte interesaţi de aceste tradiţii şi care au dorit precizări şi explicaţii, a durat până foarte târziu. Viorica Popa a răspuns cu  multă solicitudine la întrebările acestora.

Florin Egner a făcut o paralelă între istoriile locale ale celor două comunităţi. Armenii au întemeiat oraşul Botoşani, la începuturile celui de-al doilea mileniu şi au fost factori importanţi în dezvoltarea economică şi în  administrarea oraşului până după Unirea Principatelor. Evreii au venit mai târziu, dar au ajuns în scurt timp majoritari în oraş, astfel încât la recensământul din anul 1899 reprezentau 52 la sută din populaţia Botoşanilor, atunci al patrulea între oraşele României după numărul de locuitori.

Viorica Popa, liderul comunitatii armene din Botosani, vorbeste despre retetele culinare traditionale ale armenilor

Viorica Popa, liderul comunitatii armene din Botosani, vorbeste despre retetele culinare traditionale ale armenilor

Istoria armenilor din Botoşani este mult mai lungă în comparaţie cu istoria evreilor, stabiliţi aici mai târziu. Întemeietori ai târgului Botoşani înainte de înfiinţarea statului feudal Moldova, ctitori ai primei biserici din piatră din oraş, în anul 1350, cu administraţie proprie din anul 1526, cu cel mai mare număr de etnici (după români) până spre Unirea Principatelor, populaţia armeană a avut mai apoi o scădere, mai puternică după anul 1900. Evreii, veniţi în oraş în număr mare abia după cedarea Bucovinei de către turci Imperiului habsburgic, în anul 1775, au crescut masiv ca populaţie în anul 1816, când 20.000 de evrei au fost izgoniţi de ruşi din Polonia.

Egner a continuat comparaţia dintre cele două etnii în Botoşani prin evidenţierea numărului  lăcaşurilor de cult ale acestora. Armenii au avut biserică chiar înainte de 1350 şi aveau trei biserici la sfârşitul secolului al XIX-lea în timp ce evreii şi-au făcut o casă de rugăciuni în 1774, când erau foarte puţini (erau 200 de evrei, în timp ce armenii erau peste 2000), dar au construit 10 sinagogi până în anul 1854.

În continuarea prezentării paralele a făcut referire la casele şi prăvăliile celor două etnii, la şcoli, la cultură, la administraţia locală.  Copleşindu-i pe negustorii armeni, liderii istorici ai negoţului local, evreii au ajuns repede să controleze intensul comerţ în zonă, fiind majoritari în breaslă de la a doua jumătate a secolului XIX până la sfârşitul Primului Război Mondial. Şi Camera de Comerţ din Botoşani a fost controlată până la Al Doilea Război Mondial de reprezentanţii celor două etnii.

Cimitirele comunităţii armene sunt cele mai vechi cimitire din Botoşani, cel din curtea bisericii Sfânta Maria fiind din sec. al XV-lea. Dar şi cimitirul evreiesc din strada Sfântul Ilie, din anul 1724, este între cele mai vechi păstrate în oraş. În fapt, cele două cimitire au rămas cele mai vechi existente şi astăzi în Botoşani. Ele rămân între mărturiile cele mai vizibile ale şederii aici a celor două naţii.

La final a prezentat cărţile despre comunitatea armeană din Botoşani: Istoria comunităţii armene (1045 – 2012), Biserica armeană din Botoşani, Şcoala armeană din Botoşani – şapte secole de existenţă şi Cimitirele armene din Botoşani, scrise împreună cu Viorica Popa.

Amabilii amfitrioni evrei au apreciat acestă întâlnire ca o veritabilă lecţie de istorie, cu deschiderea unei  foarte interesante perspective pentru botoşăneni în cunoaşterea  istoriei oraşului.

Florin Simion Egner

 

  •  
  •