Redactor

ARMENII DIN VARŞOVIA

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

17a_TKH_DSC04545

 

            Lucrarea “Armenii din Varşovia” concepută de colectivul – K. Stopka, A. A. Ziemba, A. Artwich şi Monika Agopsowicz, a apărut în anul 2012 declarat de UNESCO Anul Cărţii Armene cu ocazia celei de a 500-a aniversări a primei cărţi tipărită la Veneţia în limba armeană.

Armenii sunt prezenţi în Varşovia de cinci secole. Încă din sec. XIV, negustorii din Varşovia şi cei din Armenia se întâlneau în pieţele ruseşti mai ales în Lvov, care treptat a devenit parte a Poloniei. Lvovul, situat la încrucişarea mai multor căi comerciale a ajuns un oraş multietnic, unde s-au concentrat tot mai mulţi armeni, care dobândiseră de la regalitatea poloneză numeroase drepturi. După sec. XVII-XVIII Varşovia a devenit reşedinţă regală şi centrul politic al ţării. Din acea perioadă şi mai ales după cucerirea turcească a Podoliei (1672) din SE ţării prezenţa armenilor acolo a început să crească. Ei aprovizionau regalitatea, nobilimea şi armata cu produse importate din Turcia, Persia şi India, funcţionau drept tălmaci şi diplomaţi în raporturile cu Orientul, intermediau comerţul polonez cu alte ţări şi prin portul Gdansk, ce aderase la Liga Hanseatică germană. Negustorii armeni au început să cumpere propietăţi în locaţii prestigioase din capitală (Piaţa Centrală), au dezvoltat relaţii cu localnicii, au obţinut funcţii administrative şi au participat la viaţa religioasă convertindu-se la catolicism. Mai multe familii au contribuit în sec. XVIII la dezvoltarea clasei de mijloc în noua lor patrie Unii s-au remarcat ca bancheri (Maciej Lyszkiewicz), în industria manufacturieră (Paschalis Jakubowicz, Andrei şi Stanislaw Rafalowicz), în comerţ (Manugiewicz şi Nikorewicz), croitorrie de lux (Ursula Lazareczow), alţii au fost înobilaţi, au devenit clerici catolici, scriitori, profesori (J. E. Minasowicz, Gr. Piramowicz) etc.

Orm_WarszawaImplicarea armenilor a crescut în perioada ultimei împărţiri a Poloniei; statutul lor social s-a schimbat, mulţi au abordat profesii intelectuale şi au fost înobilaţi; au apărut primii reprezentanţi armeni în Parlament (deputatul Paschalis Jakubowicz, 1809; senatorul Mikolaj Jan Manugiewicz, 1825) şi clerici importanţi (Episcopul Gr. Zachariasiewicz, 1809; Mikolaj Jan Manugiewicz, 1825).

Valuri noi de emigranţi armeni au sosit în Polonia la sfârşitul sec. XIX, şi după Primul Război Mondial, când Varşovia a redevenit capitala Poloniei reunificate. Dacă în primul val au sosit soldaţi şi ofiţeri ruşi, meseriaşi şi mici negustori, cel de al doilea a constat din intelectuali şi negustori de articole orientale, mai ales covoare. În perioada interbelică descendenţii armenilor polonezi erau figuri marcante ai culturii, ştiinţei şi politicii (Arhiepiscopul şi parlamentarul Josef Teodorowicz din Lvov), dar şi noii veniţi erau oamenii de afaceri (Stefan Aslanoff, Robert Piradoff, Georg Sahakian, Sarkis Panosjan, Aprham Der Aprhamian, Aram Dabaghian). După cel de al Doilea Război Mondial, în care mulţi armeni varşovieni şi-au pierdut viaţa, o parte s-au expatriat, iar în locul lor au sosit alţii din estul Poloniei alipită la Ucraina. Ultimul val de a sosit în Varşovia după 1990 din cauza cutremurului devastator din 1988, a războiului şi crizei economice din Armenia. Mulţi dintre aceştia au sosit din Georgia şi din alte repub;ici ale fostei URSS. În ciuda faptului că populaţia armeană din capitala poloneză nu a fost mare, ea şi-a pus amprenta  în istoria oraşului.

Numeroasele evenimente religioase legate de comunitatea armeană din Varşovia, ce au avut loc în timp, au găsit în canonicul Jozef Epifaniusz Minasowicz (+ 1796), interesat de aceste probleme, un cronicar pe măsură. Au apărut primele organizaţii etnice – Comitetul Armean, 1920; Delegaţia Arhidiocezei din Lvov a Asociaţiei 5437404bd8b5122c64de371400930a5aArmenilor, 1932 etc. Ambasada Republicii Armenia la Varşovia datează din 1998. Acolo există diferite organizaţii de profil, o preoţime ce aparţine ritului catolic şi ortodox şi o viaţă culturală înfloritoare. Se fac eforturi pentru menţinerea moştenirii armenilor polonezi, învăţarea limbii armene în comunitate şi întărirea legăturilor dintre cele două ţări.

În afara instituţiilor publice – Arhivele Statului, Muzeul Naţional, Biblioteca Naţională, Arhiva Naţională Digitală, unde sunt colecţionate şi înregistrate date despre armenii polonezi, există instituţii private – Arhiva Armenilor Polonezi corelată cu Fundaţia Culturii şi Moştenirii Armenilor Polonezi, Fundaţia Teresa Sahakian. Printre relicvele provenite din arhivele Uniunii Polono-Lituaniene se numără: privilegiile regale garantate armenilor, cazuistica lor judiciară, colecţiile bisericeşti, posesiunile private, manuscrise pergament unele din sec. XII scrise în variate limbi, registre de naştere, picturi vechi, ziare, jurnale, cărţi, ornamente şi îmbrăcăminte liturgică, arhive private, filme şi înregistrări sonore etc. Autorii acestui album doresc să reveleze cititorilor o lume fascinantă adesea puţin cunoscută, tradiţiile multiculturale ale Varşoviei, să reamintească oamenilor contribuţiile acestei mici comunităţi la dezvoltarea capitalei şi a ţării. Cu excepţia lucrării “Armenii din Varşovia” de Prof. Edward Tryjarski, lucrările despre armenii polonezi au privit mai ales oraşele Lvov, Stanislavov şi Pocuţia, unde erau grupări importante.

teodor axentowicz

teodor axentowicz

Cartea, realizată cu sprijin de stat şi privat, la care a contribuit şi Universitatea Jagellonă din Cracovia, are 230 pagini, din care 7 pg. bibliografia; numeroase fotografii alb-negru şi color, ce reprezintă: casele cu trei etaje adesea cu arcade şi magazine la parter ale negustorilor armeni, desene ale cortinei stradale, ce indică localizarea acestora şi anul construcţiei; documente vechi; picturi cu portrete de laici şi preoţi, vedute urbane unde se aflau locaţiile comercianţilor sau edificii religioase; trama stradală din oraşul vechi cu adresele familiilor; autoportretele unor pictori celebri printre care şi Teodor Axentowicz născut la Braşov (România); fotografii de familie, de parlamentari şi ofiţeri, ale comunităţii actuale de armeni varşovieni, interioare de magazine şi apartamente cu mobilier stil şi zugrăveli artistice; ex-libris-uri şi reproduceri de primă pagină ale unor cărţi; diplome nobiliare cu armorii; fragmente de ştime muzicale; acte dotale, inventare de bunuri; articole de îmbrăcăminte, accesorii vestimentare (catarame, eşarfe, brâie, cizme de brocart), reproduceri de creaţii specifice – khacikar, lavaş. O ultimă parte a albumului prezintă Tezaurul armean – reprezentări de manuscrise miniate, cărţi cu gravuri, amulete, covoare orientale din colecţia Terezei Sahakian, fragmente de ţesături, haine şi obiecte liturgice. De menţionat sunt micile gravuri după arta armeană însoţitoarele fiecărei pagini, dar şi cronologia prezentărilor..

nikolai ian manugiewicz

nikolai ian manugiewicz

Albumul este structurat în trei părţi. Prima parteArmenii din Varşovia: 5 secole de prezenţă priveşte situarea lor în trama stradală, capitalul investit, autoguvernarea, contribuţia culturală, ocupaţiile şi viaţa privată. A doua parteZamatun se referă la construcţiile adiacente bisericii sau mănăstirii armene, ce sunt adesea semnificativ mai mari decât locul de rugăciune fiind folosite de comunitate atât ca loc de rugăciune, cât şi pentru socializare. A treia parteTezaurul, conţine relicvele culturii armene din Varşovia, obiecte puţin cunoscute de public. Lucrarea este prezentată pe website Wiki.Ormianie.pl  Pentru transcrierea numelor s-a folosit limba poloneză şi engleza. Aspectul muzical al albumului este redat de CD-ul Triptic Armean, ce conţine fragmente din 3 liturghii interpretate de Corul”Gaudium” al Universităţii din Wroclaw, solist B. Makal, dirijor A. Urbanek; cântecele prelucrate de S. Smielowski se bazează pe materialul lui Z. Kosciow. Alăturat se află o broşură referitoare la indexul paginal nominal al armenilor din Varşovia; schema cu trama stradală şi aleile cimitirului cu poziţionarea mormintelor armenilor şi fotografiile nominale.

 

Dr. Simona Condurăţeanu

  •  
  •