Mihai Stepan Cazazian

ARMENII DIN SUCEAVA O ISTORIE DE PESTE ȘASE SECOLE

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

     COMUNICAT

 

Arhivele Naţionale –  Serviciul Judeţean Suceava  şi  Uniunea Armenilor din România – Filiala Suceava vernisează expoziţia

 

COMUNITATEA ARMENEASCĂ DIN BUCOVINA ÎN IMAGINI ŞI DOCUMENTE

 Sâmbătă, 11 august 2012, începând cu orele 19.45, la sediul Filialei  Suceava a UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA, situat  în curtea Bisericii Armeneşti Sf. Cruce din Suceava, str. V Alecsandri nr.3, va fi vernisată expoziţia COMUNITATEA ARMENEASCĂ DIN BUCOVINA ÎN IMAGINI ŞI DOCUMENTE. Evenimentul  expoziţional se înscrie în seria manifestărilor dedicate împlinirii a 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii armene Hagigadar din judeţul Suceava.

În cadrul manifestării va fi lansat Albumul omagial Hagigadar, Mănăstirea împlinitoare de dorinţe; o jumătate de mileniu de la sfinţire, editat cu sprijinul Uniunii Armenilor din România, filiala Suceava, care îşi propune o prezentare a realizărilor comunităţii armeneşti din Bucovina, atât pe plan laic cât şi pe plan religios. Tot în cadrul manifestării vor fi expuse fotografii adunate de la comunitatea armenească din Bucovina, proiectul fiind iniţiat de către Uniunea Armenilor din România, filiala Suceava.

Expoziţia va fi deschisă publicului  larg  în perioada 11 august-16 august 2012,  după următorul program: 9.00-17.00.

 

* * *

Armenii din Bucovina au avut un rol important in viaţa provinciei. Casa de Austria le-a recunoscut meritele obţinute în viaţa economică, socială şi culturală, răsplătindu-i cu titluri nobiliare: familiile Von Kapri si Von Prunkulian.

Comunitatea armeană s-a ocupat în special cu comerţul, erau faimoşi pentru producerea ghiudenului, s-au implicat in proiecte sociale (spitale, şcoli, orfelinate). Tot comunităţii se datorează ridicarea Bisericilor din Gura Humorului, Cernăuţi şi a capelei armeano-catolice din Şerbauti, alături de faimoasele biserici armeneşti din Suceava. Fraţii Von Prunkul, de pildă, importau produse din Austria si le distribuiau pe piaţa bucovineana la sfârşitul veacului al 18-lea.

Faimoase sunt in Suceava Casa Prunkul (fostul restaurant National), Casa Capri (actuala casă memorială Simion Florea Marian), strada Armenească, înţesată cu case armeneşti cu cerdac, case germane şi case evreieşti, hanul Langer, apreciat de personalităţi ale vremii, precum George Enescu si Mihai Eminescu.

 

Expoziţia reuneşte documente şi fotografii  din diferite perioade istorice, aflate  în patrimoniul Arhivelor Naţionale Suceava  şi  aduce în atenţia publicului mărturii ale vieţii şi activităţii Comunităţii Armeneşti din Bucovina.

Toate aceste documente  expuse care  urmăresc traseul de istorie politică,religioasă, culturală, economico-socială parcurs de Comunitatea Armenească din Bucovina se regăsesc şi în Catalogul Expoziţiei, însoţit de inventarul arhivistic al Comunităţii Armeneşti din Suceava,  deţinut şi constituit de Arhivele Sucevene, în anii 1954-1960, din donaţii şi prin cumpărare de documente. Dintre acestea putem aminti: Catagrafia familiilor armeneşti din Suceava din 25 aprilie 1831, Memoriul de protest din 1913 al Comunităţii Armene din Suceava faţă de masacrarea armenilor din Turcia sau Telegramele din 1918 adresate de Vartires Pruncul prin care exprimă adeziunea armenilor din Suceava la Unirea Bucovinei,  dări acordate armenilor în sec. al XVIII-lea, delimitări şi administrări de proprietăţi, alegeri de epitropi şi numiri de preoţi, activitatea şcolii armeneşti, contribuţii ale comunităţii pentru construirea spitalului orăşenesc, repararea străzilor şi construirea unei şcoli armeneşti, extrase de stare civilă, ordine, instrucţiuni, corespondenţă privind epidemiile de ciumă şi holeră, probleme administrative, cartografii, jubileul împăratului, inventarierea bunurilor comunităţii armeneşti,  etc.

Documentele sunt scrise în paleografie germană şi în limbile germană, armeană, română, franceză şi rusă.

 

 

 

  •  
  •