Redactor

Armenii dau în judecată Turcia revendicând pământului pe care se află o bază aeriană americană

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

De-a lungul anilor, atenţia armenilor s-a îndreptat treptat de la recunoaşterea genocidului la cererea în instanţă de despăgubiri pentru pierderile majore suferite între 1915 şi 1923.

Mai multe procese au fost intentate recent în instanţele federale din S.U.A împotriva unor companii de asigurări şi bănci din Occident. În iulie, avocaţi armeano-americani au dat în judecată Turcia şi cele două bănci importante ale acesteia cerând despăgubiri pentru proprietăţile confiscate şi pierderile de venit suferite.

Un nou proces federal a fost intentat săptămâna trecută de către avocaţii Vartkes Yeghiayan, Kathryn Lee Boyd şi David Schwarcz, împreună cu expertul în drept internaţional Michael Bazyler, împotriva Turciei, Băncii Centrale, şi Bancii Ziraat pentru „exproprieri ilegale şi îmbogăţire fără justă cauză.” Reclamanţii sunt Rita Mahdessian şi Anais Haroutunian din Los Angeles, şi Alex Bakalian din Washington, D.C.

Cei trei cetăţeni americani de origine armeană au acte care dovedesc că sunt proprietarii unor terenuri furate de la rudele lor în timpul genocidului şi cer despăgubiri pentru 122 de acri de teren din regiunea Adana. Baza aeriană americană Incirlik este parţial situată pe terenul în discuţie.

În timpul Genocidului, guvernul turc a confiscat iniţial toate proprietăţile care aparţineau victimelor de origine armeană. Ulterior, guvernul a însărcinat Banca Ziraat să păstreze în siguranţă toate încasările obţinute din vânzarea proprietăţilor confiscate,  în numele proprietarilor armeni. Aceste proprietăţi au fost mai apoi transferate la Trezoreria Turciei şi date în administrarea Băncii Centrale. Reclamanţii acuză Turcia, Banca Centrală şi Banca Ziraat că au beneficiat nedrept de pe urma bunurilor lor confiscate.

Cei trei acuzaţi turci sunt în prezent angrenaţi în activităţi comerciale pe teritoriul
Statelor Unite, motiv pentru care instanţelor judecătoreşti din S.U.A au competenţa de a judeca acest proces. Turcia are mai multe întreprinderi de stat sau controlate de stat care îşi desfăşoară activitatea în S.U.A, printre care compania aeriană Turkish Airlines şi Biroul de Informare Turistică. Atât Banca Centrală cât şi Banca Ziraat au de asemenea birouri în Statele Unite ale Americii.

Guvernul turc nu numai că a confiscat bunurile reclamanţilor armeni , dar a şi încasat chiria plătită de Statele Unite ale Americii pentru Baza Aeriană Incirlik  în ultimii 60 de ani. Baza este controlată de Army and Air Force Exchange Service –o agenţie a Departamentului de Apărare al S.U.A. Mai multe corporaţii americane importante printre care  Baskin Robbins, Taco Bell, Pizza Hut, Starbucks, şi AT & T efectuează tranzacţii comerciale şi oferă servicii trupelor americane din Baza Aeriană Incirlik. Aceste companii au obţinut de asemenea profit pe o perioadă îndelungată de timp de pe urma proprietăţilor reclamanţilor.

Plângerea susţine că reclamanţii „suferă prejudicii din cauza pierderii drepturilor de utilizare a proprietăţii lor şi a veniturilor care se câştigă de pe urma acesteia”. „Utilizarea ilegală continuă a proprietăţii de către Turcia şi Banca ei Centrală  are un efect direct asupra Statelor Unite din cauză că o entitate comercială din S.U.A plăteşte bani Turciei pentru a închiria Baza Aeriană Incirlik şi „este angajată într-o activitate comercială pe termen lung cu inculpaţii ….”

Plângerea precizează de asemenea că acţiunea reclamanţilor „se bazează în plus pe drepturile lor de proprietate pentru bunurile expropriate în mod ilegal de către pârât (Turcia) care a încălcat astfel dreptul internaţional, în temeiul genocidului efectuat de el…. Dreptul internaţional interzice confiscarea unei proprietăţi atunci când aceasta se face într-o maniera discriminatorie sau prin încălcări grave ale drepturilor omului. Proprietatea reclamanţilor „ a fost luată în temeiul genocidului efectuat de Imperiul Otoman prin care s-a urmărit  distrugerea, totală sau parţială, a creştinilor armeni din Turcia.”

Reclamanţii afirmă că, după Genocid, guvernul turc a transferat „întreprinderile, fabricile, magazinele, fermele, şi toate celelalte afaceri care aparţineau armenilor unor proprietari turci musulmani.” Cu toate acestea, cea mai şocantă acuzaţie este cea că autorităţile turce ar fi folosit „sumele provenite din vânzarea bunurilor armenilor pentru deportarea acestora.” Trebuie menţionat că, dincolo de uciderea armenilor şi confiscarea proprietăţilor acestora în timpul genocidului, autorităţile turce au interzis categoric supravieţuitorilor să-şi recupereze proprietăţile, prin ştampilare paşapoartelor acestora cu „Întoarcerea interzisă.”

Reclamanţii armeano-americani estimează valoarea curentă a proprietăţilor confiscate de la familiile lor la 63.9 milioane dolari. Ei solicită valoarea curentă de piaţă justă a proprietăţii lor, precum şi veniturile acumulate prin închiriere terenului în ultimii 60 de ani, putând să se ajungă astfel la o sumă de sute de milioane de dolari. Această plângere nu are în vedere şi valoarea altor proprietăţi armeneşti din Incirlik, printre care şi o biserică şi o şcoală.

În lunile următoare, alte câteva procese împotriva guvernului turc şi a altor entităţi turce urmează să fie intentate în instanţele judecătoreşti americane, printre care şi o cerere de revendicare a Palatul Prezidenţial Turc din Ankara, care este situat pe un teren care aparţine familiei Kassabian.

Harut Sassounian

The Armenian Weekly

traducere de Silvia Terzian

  •  
  •  

One Response to Armenii dau în judecată Turcia revendicând pământului pe care se află o bază aeriană americană