Mihai Stepan Cazazian

ARMENII CATOLICI / Privire asupra catolicismului la armeni în preajma vizitei Papei Francisc în Armenia

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

 

2

Catedrala episcopală „ Sfinților Martiri” («Սրբոց Նահատակաց» Առաջնորդանիստ Եկեղեցի).

Am aflat cu toții că la finele acestei luni Papa Francisc I, la invitația IPSS Karekin al II-lea, Șeful spiritual al tuturor armenilor, va face o vizită oficială în Armenia. Este al doilea Papă care vizitează prima țară creștinată din lume, precedentul fiind Ioan Paul al II-lea.

Prima apropiere de catolicism a armenilor a avut loc în anul 1198, în timpul Regatului armean al Ciliciei, când Patriarhul suprem Krikor Abirat a proclamat unirea cu Roma. Împrejurările istorice au făcut însă ca acest pas să rămână fără urmări. Totuși Papa a înființat în Regatul Ciliciei o mânăstire franciscană unde, dupa abdicarea sa, regele Hetum al II-lea s-a călugărit. Mutările frecvente ale sediului Sf.Scaun (1058, 1062, 1066, 1116, și în cele din urmă la Hromkla în 1149) nu au favorizat luarea unor decizii majore. Dar și sediul Arhiepiscopal, care veghea activitatea celor 14 episcopi ai Ciliciei cu cele 90 de mănâstiri ale sale s-a mutat succesiv de la Tarson la Sis, apoi Anarzaba, Lambron și Mamistra.

Karekin Abirat a ocupat Scaunul Patriarhului Suprem (Catolicos=universal în greacă) pe timpul Regelui Levon (1186-1219), care la 6 ianuarie 1198, a fost încoronat rege la Tarsus, în prezența cardinalului Conrad de Wittelsbach arhiepiscop de Mainz, legat al papei Celestin II, și care a reprezentat pe împăratul german Henric VI.

Legăturile regatului armean al Ciliciei cu republica Venetă și cu cea din Genoa erau mai curând comerciale și politice decât de ordin religios.  La fel și cu regatele iberice al Aragonului sau Castiliei.

Misionarii catolici au avut mereu misionari în peninsula Asia Mică și Siria și catolicismul, deși nu făra dificultăți, a reușit să-și așeze unele baze, in special  la Alep.

În secolul 18, Mhitar Sebastați (din Sebastia) înființează un ordin catolic de rit benedictin la Constantinopole, apoi, nevoit să se pună la adăpost de atitudinea neprietenoasă a imperiului Otoman,  se stabilește la Veneția desfășurând o activitate armenologică prolifică până în prezent. O ramură a acestui ordin înființează o mănăstire mhitaristă la Viena care funcționează și astăzi pe aceleași principii. Genocidul declanșat în 1915 a distrus toate așezâmintele catolice armene laolaltă cu cele ortodoxe.

Astăzi în Republica Armenia, conform unor date statistice (2011) există 13996 catolici. În lume, în special în vest (Europa și America) trăiesc circa  2,4 milioane de armeni catolici, proveniți din cei care au fost alungați din patria lor în timpul genocidului declanșat în 1915. Pe întreg globul catolicismul numără circa 1,4 miliarde de credincioși. Aceste cifre sugerează că vizita Papei Francisc nu este un simplu gest de curtoazie ci poate fi, eventual, considerat ca o vizită pastorală. Atenția acordată de  Papa Francisc pentru diocezele catolice armene din Orientul Mijlociu se relevă din preocuparea de învestire de prelați la Beirut și Ispahan. Astfel, avem un episcop catolic Kevork Assadourian (55ani) de rit armean, episcop titular de  Amida a armenilor și episcop auxiliar al armenilor din Liban: Sarkis Davidian ICPB (72 ani) episcop catolic de rit armean pentru armenii din Ispahan. La 9 august 2015, printr-o solemnă ceremonie a fost înscăunat al XX-lea Patriarh de Cilicia al Armenilor Catolici, Beatitudiena Sa Krikor Bedros. Potrivit redacţiei armene Radio Vatican, ceremonia a început cu ritul de întronizare, pe parcursul căruia episcopii Bisericii Armene Catolice au încredinţat noului ales pastoraţia Bisericii şi l-au însoţit pe tronul patriarhal. Astfel, Patriarhul Krikor Bedros al XX-lea, a fost recunoscut   ca păstor şi cap al Bisericii din Cilicia a Armenilor catolici. Alături de credincioşii catolici veniţi din întreaga ţară şi din străinătate, la eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai diferitelor biserici din Armenia: Sanctitatea Sa Catholicosul Aram I, patriarhul Siro-catolic, Beatitudinea Sa Youssef Ignaţie Younan, patriarhul Bisericii ortodoxe siriace a Antiohiei şi a Întregului Orient şi patriarhul copţilor, Ibrahim Isaac Sidrak. Împreună cu aceştia, a fost prezent reprezentantul sanctităţii Sale Karekin al II-lea, Catolicos al Tuturor armenilor, precum şi nunţii apostolici din Siria şi Liban, mons. Mario Zenari, respectiv Excelenţa Sa Gabriel  Caccia. Trimişii diplomatici ai Sfântului Scaun au exprimat prin intermediul Radio Vatican bucuria comunităţii armene, în general, şi a celei catolice în particular, pentru alegerea unui nou patriarh, subliniind totodată importanţa unităţii creştinilor în aceste momente dificile prin care trece Orientul Mijlociu. Patriarhul Krikor  Bedros al XX-lea este succesorul Beatitudinii Sale Nerses Bedros al XIX-lea, chemat la Domnul pe 25 iunie 2015.

Astfel, vizita In Armenia a Papei Francisc nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-o preocupare de ansamblu asupra Orientului Apropiat. Đin cele două considerații putem să conchidem că importanța acestei vizite este cu mult mai mare decât unii dintre noi pot crede.

Suveranul Pontif are programul anunțat și care este destul de încărcat. Printre  punctele din acest program figurează si vizitarea bisericii catolice armene din Gyumri.

La 24 septembrie 2015 a fost sfințită Catedrala episcopală  „ Sfinților Martiri” («Սրբոց Նահատակաց» Առաջնորդանիստ  Եկեղեցի).

Sfințirea catedralei episcopale „Sfinții Martiri” din Gyumri,  a avut loc joi, pe 24 ,  septembrie 2015 de către Catolicosul  Armenilor Catolici a Marei Case a Ciliciei Krikor Bedros al XX-lea, împreună cu reprezentantul Suveranului Pontif Francisc și președinte al conventului Bisericilor Catolice Orientale, cardinalul Leonardo Sandri. La ceremonia de sfințire au participat reprezentanții catolicilor din Armenia, Georgia, Rusia, eparhul armenilor catolici din Europa de Est  Arhiepiscopul Rafael Minasian, nunțiul papal pentru Armenia, Georgia și Azerbaigean Arhiepiscopul Marek Solzinsky, episcopi catolici armeni Nșan arhiepiscop Karakehian, Levon arhiepiscop Zekian, Kevork arhiepiscop Hazumian, Krikor Agustinos episcop Gusan, Mikael episcop Muradian, Hovhannes episcop Teiruzian, Manuel episcop Batakian, arhimandriții și preoții armeni catolici care au serviciul în Armenia si Georgia, precum și clerici invitați.

1 (2)

La ceremonia de sfințire au fost prezenți Președintele Republicii Armene Serj Sargsian, reprezentanți a Sf Scaun din Ecimiadzin: eparhul diocezei din Șirak, Mikael episcop Aceabahian, Datev episcop Sarkisian, Vartan episcop Navasardian, Șahen arhimandrit Ananian, reprezentantul Catolicosatului Marii Case a Ciliciei Șahan arhiepiscop Sarkisian, eparhul catolicilor de rit latin din Caucaz Giuseppe episcop Bosotto, alți clerici armeni și latini, păstori ai bisericii evanghelice armene, Ministrul Diasporei Hranuș Hakopian , ambasadori ai ambasadelor străine din Armenia, reprezentanți a organzațiilor de binefacere internaționale, ctitorii mecenați constructori ai bisericii, prefectul (marzpet)   Șirakului Felix Țolakian, primarul orașului Gyumri Samvel Balasanian, șefi ai comunităților catolice armene, surori armene a Congregației   Imaculatei Concepțiuni, surori misionare de Caritate, alți reprezentanți ai societății civile, precum și un mare număr de credincioși care au sosit de la comunitățile catolice din Armenia și Georgia, și care au urmărit ceremonia pe ecranele mari dispuse în curtea bisericii.

A fost trimisă o scrisoare de secretarul de stat papal Petro Parolini participanților la această sfântă ceremonie din care cităm:„Suveranul Pontif, Francisc, exprimă simpatia sa spirituală și afectuoasă  participare credincioșilor catolici armeni și tutror celor prezenți și se alătură bucuriei tuturor. Sfântul Pontif exprimă mulțumirea profundă pentru această ceremonie providențială care încununează eforturile tuturor acelora care  în diferite moduri au participat la această lucrare.El dorește ca această minunată realizare să contribuie la revigorarea comunitătii conduse de Arhiepiscopul Rafael Minasian, mereu credincios Domunul Iisus . ”

Mesajul Catolicosului Tuturor Armenilor IPSS Karekin II, a fost citit de  PS Vartan episcop Navasardian. Adresându-se tuturor înalților oaspeți mesajul glăsuiește: „De la Sf. Scaun a Sf.Ecimiadzin vă trimitem binecuvântarea noastră părintească și urările noastre de bine și împărtășim bucuria comunității catolice din Gyumri care trăiește azi clipe de consolare spirituală cu prilejui sfințirii  nou construitei biserici. Biserica a fost dedicată Sfinților Martiri, în cinstea martirilor care au murit de-a lungul întregii istorii a creștinătății care rezistând la încercările răului și vicisitudinilor au păstrat  neclintită credința și cu prețul vieții lor rămânând credincioși đomului Iisus Hristos. Mica turmă a lui Hristos, poporul armean, (…) cunoaște foarte bine prețul martirajului. ” In continuare în mesaj se exprimă satisfacția de apropiere ecumenică dintre cele două biserici evitându-se vechile dispute acum lăsate în urmă. Apoi este adresat un salut frățesc Papei Francisc, precum și tuturor înalților oaspeți clerici și mireni.

În cuvântul său, mulțumind tuturor, Catolicosul Patriarh Krikor Bedros XX, a spus, printre altele, exprimând bucuria prilejuită de construcția catedralei:„Această catedrală este de piatră. Noi nu ne închinăm la pietre. Noi ne închinam spiritului lui Dumnezeu care sălășluiește aici, Domnului Nostru întrupat, Hristos prezent aici. ” Alocuțiuni cu prilejul ceremoniei au rostit și alți prelați.

Atenția acordată acestui eveniment de factori laici cât si religioși conferă vizitei Papei Francisc  în Armenia o importanță pe care doar o putem întrevedea și a cărei ecouri ar putea fi numai benefice.

Arpiar Sahaghian

 

 

 

 

  •  
  •