Mihai Stepan Cazazian

Armenia, note de călătorie / Khatchkarul animat, o exceptie în arta armeană

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

 

IMG_2403

figura 1

Arta khatchkarurilor face parte din identitatea armenà. Apàrutà în secolul IV, imediat dupà crestinarea poporului armean, cu stele funarare de piatrà verticale, de o înàltime medie de 2m, arta cioplirii crucilor de piatrà s-a tot diversificat si perfectionat. Stelele funerare paleo-crestine erau fie simple reprezentàri ale crucii, fie stele paralelipedice , cu reprezentarea crucii pe o parte, cu imaginarea bazoreliefà a lui Krikor Lusavorici (Grigore Luminàtorul) în partea superioarà, la picioarele lui imaginea regelui Tiridat (cu capul de mistret, dupà legendà), convertit la crestinism, si cu motive geometrice si florale pe laturi. (fig 1)

Inceputurile khatchkarurilor se aflà între secolul IV-IX, primele fiind o continuare a asa-numitelor « vishap », cruci pe stele urarteene si stelele din epoca dinaintea dominatiei arabe, ce a început în secolul VII. Primul khatchkar datat este din secolul IX.

IMG_9537

fig 2 Khacikar Momik ( Goshavank)

Apogeul artei khatchkarurilor este secolul XII-XIII, cel mai celebru artist fiind Momik, arhitect, sculptor si miniaturist de geniu. Fig. 2

Crucea de pe khatchkar a evoluat de la stilul de cruce cu brate egale, làtite, tip cruce de Malta, fig4  la crucea cu brate inegale, tàiatà în treimea superioarà a verticalei, trilobatà, tipic armeanà, « crux ansata ». Khatchkarurile nu sunt pietre funerare, ele au trei tipuri de functii : votive, comemorative si apotropaice (simboluri de ocrotire fatà de nenorociri, fenomene naturale potrivnice, etc ) fig. 3

IMG_2359

Fig .3 Khacikar apotropaic

Articolul de fatà nu are pretentia unei prezentàri exhaustive a subiectului, as vrea numai sà atrag atentia asupra unor raritàti .

Existà douà feluri de khatchkaruri : cel cu brate libere, cel mai ràspândit si khatchkarul de tip animat (sau « amenapârghici »), cu reprezentarea Domnului Isus Cristos ràstignit. Cel cu brate libere, cel tipic armenesc, contine toatà notiunea de Cristologie a bisericii apostolice armene, în sensul cà nu reprezintà moartea lui Isus Cristos, ci natura sa divinà, înàltarea sa spre ceruri , Isus a înviat déjà mântuindu-ne, crucea nu mai reprzintà instrumentul supliciului, ci un arbore de viatà. Sub arborele de viatà se aflà rozeta eternitàtii. Blocul de piatrà din care este sculptat khatchkarul (în general tuf) este usor încurbat în partea superioarà, ca o streasinà, care va proteja màestria sculpturii dantelei de piatrà. In aceastà parte superioarà este înfàtisat paradisul, putând cuprinde motive vegetale, struguri, vita de vie si rodii.

As dori sà mà opresc asupra genului mult mai rar al khatchkarului, cel  « animat ».

El îl reprezintà, ca la catolici, pe Isus Cristos ràstignit. In Armenia se gàsesc cinci exemplare de acest gen.

IMG_2071

Fig.4 Haghbat

La mânàstirea Haghbat (în Lori) fig. 4, se aflà un khatchkar amenapârghici, comandat de Hovanes în 1273, executat de mesterul Vahram : Isus este înfàtisat ràstignit pe cruce, este mântuitorul care a învins moartea, este înfàtisat din fatà (existà un singur exemplu unde e din profil, pe care-l voi mentiona ulterior), este surâzàtor, nu are picioarele încrucisate. Sub el, se aflà capul lui Adam, pe care l-a scos din moarte prin moartea si învierea sa, devenind noul Adam, omul spàlat de pàcatul originar. La dreapta picioarelor, se aflà Sf. Nicodim, care-i scoate cuiele din picioare, iar la stânga, Sf. Iosif din Arimatea, care-i culege sângele care se varsà într-o cupà (faimosul « gral », ce va fi càutat apoi de eroii literaturii medievale).Deasupra lor se aflà, în stânga, Surp Astvadzadzin (Maica Domnului), iar la dreapta, Sf. Ioan Evanghelistul. Pe bratele crucii se aflà inscriptia : « mâinile, care au creat cerul , le-ai întins pe cruce » In partea inferioarà a crucii este numele donatorului : « Dumnezeu Sfânt si Atotputernic ai grijà de Ter Hovanes ».Pe laterale sunt înfàtisati cei 12 apostoli, în ipostazà de rugàciune. In partea superioarà a crucii se aflà îngerii, serafimi si heruvimi, tinând

IMG_2072

detaliu

simbolurile opuse ale soarelui si lunii.

In registrul superior, sunt înfàtisati doi îngeri tinând în medalion imaginea lui Isus Pantocrator, înàltat la cer.

IMG_9559

Fig 5, Noraduz

Khatchkarul de la Noradouz (cimitir de khatchkaruri lângà lacul Sevan), fig.5 este tot din sfâsitul secolului XIII, în timpul invaziilor mongole.  Aici Isus Cristos este reprezentat cu tràsàturi mongole, ochii oblici, probabil din motive tactice, pentru a evita distrugerea crucilor de càtre inamicii mongoli cotroptori. Picioarele lui Isus sunt încricisate,  bratele înàltate spre cer, cu mâini mari, semn de rugàciune. Deasupra capului, se aflà o micà cruce, simbol al renasterii. Dedesupt, în dreapta, un înger, iar în stânga, un personaj îngenunchiat, în ipostazà de rugàciune, din nou cu brate lungi si mâini disproportionat de mari. In partea inferioarà a crucii, la dreapta si stânga, se aflà douà cruci, simbol al ràstignirii celor doi tâlhari, ce au fost crucificati odatà cu Isus Cristos. In lateral sunt reprezentate stelele, detaliile lor împletite, formând deseori cruciulite. In registrul superior se aflà Isus Cristos binecuvântând crucificarea, înconjurat de simbolurile celor patru evanghelisti : îngerul pentru Matei, boul pentru Luca, vulturul pentru Ioan si leul pentru Marcu.

IMG_9541

Fig 6, Sevanavank

Khatchkarul de la mânàstirea Sf.Maicii Domnului de pe peninsula lacului Sevan (sculptat de Tiridat), datat în 1653 –fig.6, îl înfàtiseazà pe Isus Cristos pe cruce, tot cu tràsàturi mongole, cu ochii oblici, cu codite de pàr lungi, împletite, ce cad pe ambele pàrti ale corpului, tot din aceleasi motive tactice de apàrare împotriva pângàririlor mongole. Picioarele sunt libere, neîncrucisate, iar bratele sunt ridicate spre cer. Sub bratele lui, se vàd cele douà cruci , simbol al tâlharilor crucificati odatà cu el, mai jos, Nicodim si Iosif de Arimatea, îngenunchiati. In lateral stânga, este înfàtisatà nasterea Domnului Isus Cristos, animalele si regii magi prezenti la eveniment, iar în dreapta pàstorii. Interesantà este partea inferioarà, în care Isus, tot cu ochii oblici si codite si bàrbità de mongol, a coborât în iad si i-a salvat pe Adam si Eva : Adam, mai mare , prins de mâna fermà a lui Isus, o tage cu mâna sa prelungità pe Eva dupà el (Eva îsi ascunde cu pudoare goliciunea cu mâna). Sunt înconjurati de struguri si rodii, fructe euharistice, provenind din gràdina raiului. Registrul superior prezintà o viziune teofanicà, Dumnezeu, cu aceleasi tràsàturi mongole, binecuvântând crucificarea fiului, înconjurat de simbolurile celor patru evanghelisti ( interesant cà si îngerul are tràsàturile mongole…) In dreapta, corul îngerilor ce

IMG_9546înconjoarà capul lui Isus, îl urcà parcà spre cer, cu cele douà astre, soarele si luna, de o parte si alta.

IMG_9631

Fig 7, Etchmiadzin

Khatchkarul de la Etchmiadzin, fig. 7 este datat 1279 si provine din Vayots Dzor, comandat de Mamikon. In centrul crucii Isus, cu bratul drept usor înclinat spre Maica Domnului care-l plânge, cu capul înclinat tot spre ea. Picioarele nu sunt încrucisate. Pe fundalul foarte dantelat, se pot distinge,  din nou, la stânga lui Cristos. Sf. Ioan evanghelistul, la picioarele lui Nicodim, iar în dreapta Iosif de Arimatea. Chiar sub cruce, este înfàtisat mic capul lui Adam. Registrul de sus contine inscriptia comanditarului Mamikon, între simbolurile soarelui si al lunii, iar cel inferior contine chiar bazorelieful care il  reprezintà într-o scenà de vânàtoare .

IMG_9632Am spus cà aceste cruci îl reprezintà pe Isus ràstignit, ca la catolici, dar  diferenta este cà toate ipostazele de pe aceste cruci « amenapârghici » sunt de decrucificare, cu Nicodim care-i scoate cuiele, sunt momentele dinaintea unirii cu tatàl sàu.

Desi nu face parte din khatchkaruri , as adàuga aici si imaginea frontonului mânàstirii Noravank, care este o reprezentare foarte rarà a lui Dumnezeu, binecuvântànd, tinând în mâna stângà capul lui Adam, càruia îi transmite suflul vietii printr-un porumbel pornit din barba lui. Mâna dreaptà binecuvânteazà crucificarea lui Isus, care, de data asta are capul întors spre stânga, spre tatàl sàu, implorându-l. In dreapta lui Isus se aflà Maica Domnului. Isus este , prin reînviere , noul Adam. Fig.8

IMG_9609

Fig 8 Noravank

Khatchkarurile noastre sunt o sursà continuà de admiratie, de mândrie , de inspiratie. Ele au inspirat minunate miniaturi, sculpturi si chiar desenul tipic al dantelei armene « oya »  din înlàntuirile ce formeazà simbolul eternitàtii . Ele au inspirat poeti si, în epoca actualà, cineasti.

Si uitându-mà cu duiosie la pietrele acestea erodate de timp, vânt si nàzuintele celor ce tràiesc pe acele meleaguri, m-a dus gândul la versurile lui Hovanes Chiraz :

« nu stiu de ce, dar bàietendru déjà

Sàrutam khatckarurile, când coboram

în picioarele goale, cu mama,

Ca un mielusel de pe muntele mânàstirii.
Le sàrut si acum,

Dar acum stiu de ce :

Oh, stràmosi armeni, và sàrut mâinile,

Ce au creat luminà din piatrà…

 

Dr. Alice Pambuccian Grigorian

  •  
  •