Eduard Antonian

Armenia în regres economic?

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Anul 2009 a însemnat pentru întreaga lume un an de criză marcat de începutul unui colaps ce pare că nu va avea sfîrşit. Desigur nu se poate compara cu marea criză mondială din anii ’30, deşi lipsurile încep să-şi arate colţii mai în toate domeniile economiei. Este absent încă marele crah şi sinuciderile falimentarilor în lanţ (Doamne fereşte!). Nici Armenia nu a avut un an uşor din acest punct de vedere, aşa cum o demonstrează statisticile, dar se pare că mica republică caucaziană, dacă nu va face faţă cu brio crizei, cel puţin va supravieţui cu siguranţă. Bilanţul de sfîrşit de an al guvernului Republicii Armenia condus de premierul Tigran Sargsyan se doreşte a fi unul optimist. Analiştii nu sînt însă de acord.

}ntr-o conferinţă ministrul de finanţe Tigran Davtyan a declarat că în ultimile 11 luni economia Armeniei a început să-şi revină din colaps, iar rata inflaţiei în 2009 s-a situat la 5-5,5% în limitele stabilite de buget în acelaşi an. Pe de altă parte un alt fapt îmbucurător, sau nu a reprezentat o creştere a salariilor medii în 2009 cu 11% iar pentru bugetari cu 16%. Situaţia totuşi e complicată, fostul ministru de finanţe al Armeniei Levon Barkudaryan declarînd într-un interviu că abia în 2012 economia Armenia va atinge nivelul pe care l-a avut în 2008.

Pe de altă parte, ca orice economie în mişcare şi cea armeană a avut nevoie de carburanţi. Recordul în 2009 l-a deţinut compania armeană „Flesh“ care din 131,5 mii tone de petrol (care au fost importate şi vîndute în Armenia de către 5 companii) a vîndut în ţară 42,24% tone benzină şi 51,4% tone motorină. Probabil reprezentanţii acestei companii „Flesh“ sînt mogulii armeni din domeniu.

La 25 decembrie guvernul armean a solicitat Rusiei un credit suplimentar de 100 milioane USD ce va fi folosit in sectorul şlefuirii şi prelucrării diamantelor brute. Primul ministru armean a negociat în acest sens şi cu compania rusă „Alrosa“. Rezultatele pozitive ale negocierii vor duce în curînd la dezvoltarea necesară acestui domeniu la care armenii se pricep, după cum ştim, atît de bine. Cea mai mare parte a acestui credit va merge către sectorul privat. Interesant ar fi de aflat  care dintre „băieţii deştepţi“ din Armenia vor cîştiga licitaţiile.

}n aceeaşi conferinţă primul ministru armean Tigran Sargsyan a avut un discurs debordînd de optimism în care a declarat că Armenia este gata să facă faţă celui de al doilea val al crizei în 2010. Potrivit domniei sale criza este un fenomen imprevizibil căreia nu-i poţi anticipa momentele de creştere sau descreştere. Dar Armenia a ieşit din 2009 cu un surplus bugetar de 80 miliarde drami, iar mai mult de atît ţara mai deţine un fond de stabilitate de 54 miliarde drami. Dacă va fi nevoie, conform declaraţiilor primului ministru, ţara se va împrumuta de înca 100 milioane USD  de la Uniunea Europeană, fapt care va restabili îndeajuns macroeconomia. Armenia se mai bazează încă şi pe donaţii onorifice din Diaspora, dacă ar fi să-i dăm crezare primului ministru Sargsyan. Tot domnia sa a subliniat faptul că Republica Armenia s-a numărat printre puţinele tări care nu s-a împrumutat în timpul crizei de la vreo bancă comercială sau de la vreo instituţie internaţională de acest gen pentru redresarea economiei naţionale. Acest fapt a demonstrat ca populaţia poate avea încredere în sistemul bancar armean. Primul ministru a recunoscut totuşi că anul 2009 a fost un an dificil, dar Armenia s-a dovedit capabilă să-l depăşească cu pierderi infime. Conform prim ministrului Sargsyan criza globală nu a ocolit Armenia, dar a oferit o lecţie ramurilor insuficient dezvoltate ale economiei armeneşti. Criza a avut şi învăţăminte bune. Astfel au creat o oportunitate pentru dezvoltarea concurenţei şi creearea condiţiilor egale într-o competiţie justă piaţa internă şi externă. Totodată criza a dus la o dezvoltare a reformelor, ce-i drept înceată şi la o consolidare a instituţiilor de stat.

Nu ştim dacă primul ministru Tigran Sargsyan reflectă în discursurile sale într-adevăr realitatea, sau poate numai că este plin de intenţii bune (la fel ca şi Boc al nostru), dar realităţile micro şi macroeconomice numai specialiştii le pot evalua. Pentru cei interesaţi în domeniu, aceştia pot consulta statistici oficiale despre situaţia economică a Republicii Armenia din anul trecut la adresa Serviciului Naţional de Statistică al Republicii Armenia: www.armstat.am.

Nu ne mai rămîne de sperat decît că Tigran Sargsyan sau Tigran Davtyan vor fi demni urmaşi ai unui Bernaţkii Mihail Vladimirovici sau Sarkis Araratian şi vor reuşi să scoată ţara din criză. Rămîne de văzut şi de sperat!

  •  
  •