Vartan Martaian

ARMENIA, 6 MAI 2012 – ALEGERI PARLAMENTARE

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Duminică 6 mai, alegătorii armeni s-au prezentat la urne pentru a alege o nouă Adunare Naţională. Sistemul electoral armenesc este unul mixt, din cele 131 de locuri ale parlamentului 90 fiind ocupate prin vot proporţional (pe partide), iar 41 prin vot majoritar (uninominal).

În urma scrutinului, distribuţia votului proporţional pe partide este următorul:

Partidul Republican al preşedintelui Serj Sarksian – 44,05 %

Partidul „Armenia Prosperă”, partid aflat la guvernare şi condus de milionarul Gaghik Ţarukian – 30,20 %

Alianţa de opoziţie Congresul Naţional Armean – 7,10 %

Partidul „Jarankutiun” (Patrimoniu) al primului ministru de externe post-sovietic Raffi Hovhannisian – 5,79 %

Federaţia Revoluţionară Armeană „Daşnakţutiun” – 5,73 %

Partidul „Orinaţ Yerkir” (Ţara Legilor) – 5,49 %

Partidul Comunist – 1,06 %

Partidul Democrat – 0,37 %

Partidul „Armenii Uniţi” – 0,20 %

 

Distribuţia mandatelor pe cele 131 de locuri ale Adunării Naţionale:

Partidul Republican – 69 locuri (+5 faţă de precedenta legislatură)

Partidul Armenia Prosperă – 36 locuri (+11)

Congresul Naţional Armean – 7 locuri (nou intrat în parlament)

Federaţia Revoluţionară Armeană – 6 locuri (–10)

Partidul Ţara Legilor – 6 locuri (–3)

Partidul „Jarankutiun” – 5 locuri (–2)

Astfel, acced în noua Adunare Naţională cinci partide ce reuşesc să treacă de pragul electoral de 5 %, precum şi Congresul Naţional Armean – blocul alianţei radicale conduse de primul preşedinte, Levon Ter-Petrosian – ce reuşeşte să treacă la limită de pragul de 7 %. Este de remarcat rezultatului bun al Partidului Republican condus de preşedintele în exerciţiu, Serj Sarksian, care şi-a atins ţinta propusă, şi anume să obţină peste jumătate din sufragii ca să poată guverna singur. Totuşi, primul ministru, Tigran Sarksian, a anunţat că sînt în curs negocieri pentru foarmarea unei noi coaliţii. Al doilea clasat, Partidul „Armenia Prosperă”, condus de milionarul Gaghik Ţarukian, a dus o campanie electorală dură, aflîndu-se într-o rivalitate acerbă şi nu de puţine ori vilentă cu partenerul său actual de guvernare, Partidul Republican.

După tragicele violenţe post-electorale din 1-2 martie 2008, alegerile din acest an sînt văzute ca un test pentru Armenia. De unde şi numărul fără precedent al observatorilor locali – 31.000 – şi internaţionali – 647 (258 dela Oficiulpentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE, 69 dela Adunarea Parlamentarăa OSCE, 37 dela Adunarea Parlamentarăa Consiliului Europei, 22 dela Adunarea Interparlamentarăa CSI, 151 dela Misiuneade Observare a CSI, precum şi observatori ai Fondului Internaţional al Sistemelor Electorale IFES şi Iniţiativei de Sprijin pentru Libertate şi Democraţie SILBA).

Competiţia dură între toate partidele, fie ele de la putere sau din opoziţie, a caracterizat campania electorală, presărată din abundenţă cu mită electorală în special din partea partidelor de la putere. Fenomen bine cunoscut şi la noi, în România, unde amploarea lui probabil că nu e mai prejos decît în Armenia (doar vehemenţa protestelor opoziţiei este incomparabil mai blîndă).

Totuşi, în ciuda neregulilor semnalate atît la întocmirea listelor, cît şi în timpul votării şi mai apoi a numărării voturilor, rezultatele oficiale finale sînt într-o evidentă concordanţă cu sondajele de opinie pre-electorale şi cu exit-poll-ul organizat de Galupp International (ale cărui rezultate sînt aproape calchiate pe cele finale: Partidul Republican 43,3 %, Partidul Armenia Prosperă 29,3 %, Congresul Naţional Armean 6,4 %). Misiunea de observare a OSCE nu s-a lansat în aprecieri ferme şi a calificat scrutinul drept „mai bun decît precedentul”, în timp ce pentru observatorii veniţi din ţările CSI alegerile au fost „libere, deschise şi concurenţiale, în conformitate cu legislaţia electoral actuală şi normele democratice universale”.

După cum era de aşteptat, opoziţia radicală contestă legitimitatea procesului electoral, Congresul Naţional Armean al lui Levon Ter-Petrosian organizînd deja la 8 mai primul miting de protest. Însă analiştii consideră că nu există riscul escaladării violente a protestelor, aşa cum s-a întîmplat după alegerile prezidenţiale din 2008.

Uniunea Europeană, prin vocea comisarului pentru politică externă, Catherine Ashton, şi a celui pentru extindere, Stefan Füle, a felicitat autorităţile dela Erevanpentru organizarea unor “alegeri legislative mai transparente şi mai competitive”. În plus, Uniunea Europeană a îndemnat autorităţile armene să elimine neregulile semnalate de OSCE pînă la alegerile prezidenţiale de la anul pentru a întruni toate standardele democratice acceptate la nivel internaţional. În acelaşi timp, UE a îndemnat partidele armeneşti să se abţină de la “comiterea de acte ilegale” după alegeri: un mesaj clar adresat opoziţiei radicale grupate în Congresul Naţional Armean, care s-a grăbit să acuze Vestul că urmăreşte îngenuncherea Armeniei prin susţinerea regimului “criminal” al preşedintelui Serj Sarksian.

 

  •  
  •