Redactor

ARMENI ÎN DICȚIONARUL REBUSIȘTILOR ILUȘTRII

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Un anuar  statistic din 1939  la rubrica armeni  indica un procent de  0,04%. la o populație de circa 16 mil. cât avea România atunci. Probabil cifrele ulterior s-au mai schimbat  în sensul creșterii generale a populației și scăderii numărului de armeni ca urmare a exodului spre est si vest. Nu urmărim aici nicidecum cifrele exacte ci scoatem în evidența caracterul minoritar în contrast cu faptul că în ciuda numărului lor mic armenii s-au manifstat în aproape toate domeniile lucru de care se poate convige cititorul chiar dacă va consulta doar dicționarul Căuș.

Confirmarea acestui fapt vine și de la o apariție recentă la editura SFERA din Bârlad unde prin  strădania scriitorului Serghei Coloșenco a văzut lumina tiparului temerara lucrare a Dr. Vasile Turculescu întitulată  O ISTORIE A ELITELOR ILUSTRE REBUSISTE.  ( Sfera, 2018, 247 p).

În fapt, este vorba de un adevărat dicționar al celor mai buni rebusiști pe care le-a avut România în ultimul secol. De altfel rebusismul (cuvintele încrucișate) s-a născut după primul război mondial în SUA și imediat a fost preluat de Marea Britanie. Aproape imediat el a fost adoptat și în România cunoscând un neașteptat succes. Să adăugăm că, spre deosebire de crosswordurile din vest care erau ermetice oferind definiții de dictionari vagi ( corp solid= rocă?metal? oțel? Fier?) definițiile rebusiste românesti își trăgeau seva din ghicitorile populare milenare. Cine nu-și aduce aminte din clasele primare ghictorile: „curelușă unsă sub pământ ascunsă” sau „ câmpul alb oile negre cine le vede nu le crede cine le paște le cunoaște”etc. Paleta fanteziei definițiilor din cuvintele încrucișate din România au manifestat performante ale fanteziei, alegoriei, metaforei, etc uneori unice în literatura rebusistică europeană. Promovat de Prof.N.Gh.Popescu-Rebus genul cuvintelor încrucișate a cunoscut un boom în perioada interbelică cuprinzând largi cercuri ale publicului cititor  cu toate că, inițial, era destinat elevilor. La pleiada de compunători a careurilor rebusistice în care au strălucit mai mulți autori cu nume ce au rămas în memeoria publicului, s-au alăturat și scriitori celebrii printre care și Tudor Arghezi cu volumul sau „ Cuvinte potrivite si…încrucișate” reeditat în 1976 (Minerva). La care putem adăuga pe dramaturgul Aurel Baranga, poetul Andrei Ciurunga, poetul Mihu Dragomir, Tudor Mușatescu și alții.

Peste 50 de rebusiști dintre cei mai buni -iluștrii- care au evoluat în literatura rebusistică  interbelică dar si după, au fost aleși cu grijă de Dr. Vasile Turculescu și prezentăti în volum. Nume ca Dumitru Bartolomeu, Teodor Capotă, Serghei Coloșenco, Toma Michinici, Gh.Nemeș, pentru a cita la întâmplare și care totuși ne vin în minte sunt cunoscute tuturor celor care au frecventat revistele rebusiste mai ales în perioada postbelică.

Și în ciuda faptului că armenii reprezintă, totuși, o minoritate, iată că nici domeniul rebusistic, acest sport al minții nu le este străin. Printre elitele ilustre alerebusului sunt prezente numele lui Nory Bedighian și Eugen Diradurian.

Nory  Bedighian (1908-1938) este denumit  părintele definiției libere. „ Cuvintele încrucișate au câștigat, prin Nory Bedighian o componentă culturală care întărește principiile fundamentale de ordin educativ ce stau la baza rebusismului, care se revendică astfel ca o activitate culturală bine dovedită și larg apreciată”  Rebusistul reputat Victor Adrian a realizat o monografie Nory Bedighian ce cuprinde toate creațiile rebusiste ale acestuia. Cercul rebusis „București” a organizat câteva ediții la rând a concursului Trofeul Nory Bedighian. Cercul rebusistic „București” a întocmit un Dicționar al definițiilor lui Nory Bedighian. „ Îmi mențin părerea că aceste definiții   sunt ghicitori în forma  cea mai deplină și trebuie să recuoaștem că au atins un înalt grad de finețe și că pun la încercare agerimea minții, făcânđ apel la cunoștințe foarte întinse și la o mare mobilitate de gândire spre a fi dezlegate”.„ Nory Bedighian a fost un mare și desăvârșit talent.”

Inginerul Eugen Diradurian (n.1948) este prezentat ca un exemplu de scrupulozitate. Pe lângă activitate de compunere a careurilor rebusiste cu definiții originale și dificile E. Diradurian a fost preocupat de fundamentul teoretic al creației rebusite. În acest sens el a publicat un serial de articole (Definția …definiției) în revista „Rebus” (1989-1992) la baza căruia a stat ideea de teoretizarea a modalităților de formulare a definițiilor pentru a le conferi un act de identitate. „Munca depusă de Diradurian în această direcție a fost imensă și l-a dus, în cele din urmă, la corelații surprinzătoare cu figurile de stil existente în literatură. Veți găsi exemplificări ale metaforelor, alegoriilor, metonimiei, evidențiind încă odată esența literară a creației rebusiste”.

Eugen Diradurian este și autorul unui volum în manuscris întitulat „Scriitori și rebusismul”.

E.Diradurian a ocupat locul I In 1985 la concursul de creație „Nory Bedighian”. La întâlnirea rebusistă de la Berlin din 1988, a fost distins cu trofeul „Stiloul de Aur” – o distincție internațională. Iar în 1993 i s-a conferit Premiul revistei „Rebus”. În opinia sa rebusismul trebuie să deschidă o pagină pe internet pentru a cuprinde un câmp cât mai larg de tineri, preocupați să rezolve, și de ce nu și compunățori de careuri – o activitate care face apel și antrenează totodată agerimea minții.

Să nu uităm că în timpul celui de al Doilea Război Mondial, pentru a putea sparge codurile inpenetrabile ale celui de al III-lea Reich (mașina Enigma), Anglia a recrutat autori și rezolvatori ai careurilor de cuvinte încrucișate. Printre aceștia s-a aflat și Alan Turing cel care a fost unul din cei care au pus apoi  bazele informaticii actuale.

 Arpiar SAHAGHIAN

  •  
  •