Cristina Popa

Armeanul Hakob Martayan – fondatorul limbii turce moderne

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share


În Turcia, multă lume preferă să nu vorbească despre rolul armenilor în dezvoltarea statului și culturii turce. Totuși, turcii nu pot să nu vorbească despre unul dintre acei armeni. Este vorba despre fondatorul limbii turce modern – Hakob Martayan, sau Hakob Dilacear, cum prefer să îi spună turcii. Când Kemal Atatürk hotărâse să implementeze o reformă a limbii turce transliterând limba turco-otomană (Osmanlı) dinspre alfabetul arab spre cel latin, îi cere lui Hakob Martayan să facă acest lucru.

Alegerea lui Atatürk se pare că nu a fost întâmplătoare. Reprezentant de seamă al națiunii armene, s-a născut pe 22 mai 1895 în Constantinopol (Istanbul). Și-a făcut studiile la Școala Americană din Istanbul (Robert College), devenind apoi profesorul de limbă engleză al aceleiași școli, iar mai târziu, director.

La începutul Primului Război Mondial, Martayan a fost dus pe frontul sirian, spre a lupta împotriva englezilor. Deoarece Martayan stăpânea engleza, prizonierii englezi l-au rugat să trasmită ofițerilor turci rugămintea de a opri violența exercitată asupra lor. Drept răspuns, ofițerii l-au dus pe Hakob în fața comandantului ca trădător. Înainte de a asculta ordinul comandantului, acesta a afirmat că violența este caracteristică doar regimului Sultanului, și nu sistemului republican, care lupta pentru progres. Probabil că această afirmație l-a interesat pe comandant, deoarece au continuat conversația. Începând cu acel moment, soarta lui Martayan s-a schimbat. După o perioadă de timp, Martayan a ținut prelegeri despre politici publice și despre ce înseamnă republica sus-menționatului comandant, care a devenit mai târziu primul președinte al Republicii Turce. A fost el,  Mustafa Kemal cel care l-a însărcinat pe Martayan în 1923 cu reformarea limbii turce – transliterarea limbii turco-otomană (Osmanlı) din arabă în alfabetul latin.

Cu acest obiectiv, în 1932 a fost creată  Societatea Lingvistică Turcă. Deoarece nu erau destui lingviști la acea vreme în Turcia, Kemal hotărâse să îl invite pe Martayan ca membru al societății. Stabilindu-se în Ankara, lingvistul armean a devenit consilier al președintelui în legătură cu chestiunile legate de limba turcă și probleme culturale și științifice.

Între anii 1936-1950, Martayan a predate istoria lingvisticii și lingvistică general la Universitatea din Ankara. Încă de atunci, primise porecla ”Dilacear”.

În 1934, Kemal a promulgat legea privind numele de familie, ordonând ca în primul rând lingviștii și persoanele publice să aibă nume de familie – până atunci nu existaseră nume de familie în Turcia. În același timp, lingviștii turcii dezvoltaseră numele de familie Turk Atası pentru Mustafa Kemal, care fusese apoi schimbat de către Martayan în Atatürk. Până în ziua de astăzi, Kemal este cunoscut ca Atatürk. Deoarece Martayan deja avea un nume de familie, spre deosebire de ceilalți, i s-a acordat numele de Dilachar de către Atatürk, nume care îm turcă înseamnă “lingvist”.

Interesant este că Hakob Martayan nu este doar fondatorul limbii moderne turcești, ci și redactorul principal al enciclopediei turcești. Trebuie menționat că Martayan, în afară de armeană și turcă, stăpânea alte 19 limbi, inclusiv greacă, engleză, spaniolă, latină, germană, rusă, bulgară etc.

Este autorul multor lucrări, printre care „Limba, limbile și lingvistica”, lucrare care se referă la limbile armeană, armeană veche, armeană medie și armeana nouă. Ar mai trebui menționat de asemenea că, până în 1932, Martayan a lucrat în Beirut, Sofia și alte orașe, unde a predat studii despre limba armeană. A fost directorul primei școli armene în Beirut. În Sofia a fondat publicațiile armenești ”Rahvira” și ”Mșakuyt” (” Cultura”). A fost de asemenea redactorul săptămânalului “Luys” din Beirut, după cum scrie site-ul hayazg.info.

În ciuda politicii anti-armene a autorităților turce, Martayan nu și-a ascuns niciodată originea, după cum se vede într-un episod interesant. În 1934, Mustafa Kemal Atatürk participa la o cină unde erau de asemenea numeroși demnitari ai statului turc. Atatürk venise cu propunerea ca reprezentanții fiecărei nații să cânte un cântec în limba lor.

Când a venit rândul lui Martayan, unii au început să șușotească, crezând că Martayan nu va îndrăzni să cânte în altă limbă decât turca. Dar Martayan a interpretat un cântec armenesc faimos dedicat comandantului militar armean Andranik. Invitații din jurul mesei, auzind cuvântul “Andranik”, au rămas perplecși, dar Atatürk le-a spus: “Sub sunetele acestei melodii, mulți erau gata să moară pentru națiunea lor. Ascultați acest cântec cu respect”.

”Armenii au dreptate să își amintească de eroii lor”, a spus Atatürk, adăugând totuși că, de această dată, turcii au câștigat.

Hakob Martayan (Dilacear) a murit la 12 septembrie 1979, în Istanbul, având un rol important în dezvoltarea limbii și lingvisticii turce.

armedia.am

Traducere de Cristina Popa

  •  
  •