Eduard Antonian

ARARAT ACUM 90 DE ANI – OCTOMBRIE 1927

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

Toamna friguroasă a anului 1927 aducea totuși și vești bune în comunitatea armeană din România. La 9 octombrie, duminica, se inaugura noua Bibliotecă Armeană din București (care funcționa în clădirea actualei Uniuni a Armenilor). Iată ce relata revista noastră: “Avem un nou așezământ cultural datorit inițiativei Epitropiei urmând să fie inaugurat și pus la dispoziția publicului. Epitropia a desemnat pe membrii Comitetului de Administrație compus din domnii – V. Mestugean, președinte, H. Dj. Siruni, vicepreședinte, K. Ghazarian, bibliotecar, Ard. T. Tomasian, secretar și casier, K. Hagi Artin, P. Levonian și P. Bodurian, consilieri. Prezintă un interes deosebit documentele vechi găsite în praful din podul bisericii. 30 condacuri patriarhale din cari 6 manuscrise, adevărate operă de artă caligrafică. Cea mai veche din aceste condaguri, datată din 1848, conține binecuvântările Patriarhului vremii trimise fondatorilor societății Araratian din București care îți luase sarcina de a îngriji de școala Misakian a Comunității. Acestui contag este atașat o listă a elevilor din acel an începând cu elevul Abgar Micaelian și terminându-se cu Simon Tacorian. Afară de contaguri mai sunt și cinci firmane împărătești care urmează să fie studiate. Una din firmane se referă la numirea ca șef spiritual al armenilor din București a Arhiepiscopului Kevork din Eudemiș. S-a mai găsit în podul bisericii corespondența bogată a acestui prelat, o adresă a epitropilor din 1844, Agop Uhaianț și Hagi Garabet către Episcop prin care se cere hirotonisirea ca preot a diaconului Garabet Agopian. Apoi testamentul olograf al Arhiepiscopului etc.”

Nici măcar nu avem ideie dacă astăzi aceste documente mai există. Și mai interesant ne pare însă regulamentul Bibliotecii Armene din București. E necesar să menționăm măcar câteva articole: “…Art.2 – Scopul Bibliotecei este de a salva de la peire și a conserva cărțile de preț și obiectele vechi de artă aflătoare în sânul comunității și a pune la îndemână celor cari ar dori materialul necesar referitor la istoria și literatura armeană. Art.3 – Biblioteca va deveni deci un fel de muzău unde se vor strânge cărți armenești și streine mai ales cele referitoare la istorii, literatură și arta armeană din toate timpurile, publicațiuni periodice, manuscrise armenești, opere artistice armene și streine, hrisoave domnești, contaguri emanate de catolicoși și patriarhi și în genere tot ceea ce are legătură cu arta și etnografia armeană… Art.9 – Comitetul are menirea de a lucra în vederea îmbogățirii Bibliotecei conform țelului urmărit de instuțiune, a crea venituri pentru înstrarea Bibliotecei cu cărți, opere de artă și istorice. Tot Comitetului îi incubă clasarea cărților și obiectelor și conservarea lor în cele mai bune condițiuni. Art.10  – Veniturile Bibliotecei se compun din subvenția anuală acordată de către Epitropie și din donațiuni în bani ai ales în cărți și obiecte. Art.11 – Din principiu pentru buna conservare a cărților, nu se poate da niciun obiect în afară… Art.15 – Sunt membri de onoare ai Bibliotecei toți acei cari fac o donație de cel puțin 50.000 lei în bani, cărți sau alte obiecte. Numele lor va fi gravat pe unul din compartimentele Bibliotecei, expunându-li-se și portretul în sală… Art.17 – Prezentul regulament a fost aprobat de Epitropie în ședința sa de la 18 septembrie 1927.”

            Alte cuvinte sunt de prisos și nu are niciun rost să mai dezbatem problematica Bibliotecii Armene din București, nici de atunci și nici de acum. În încheiere, vorba lui V. Mestugean: “Rugăm pe dnii. abonați să binevoiască a-și plăti abonamentele”.

Eduard  ANTONIAN        

One Response to ARARAT ACUM 90 DE ANI – OCTOMBRIE 1927

  1. Corina Derla November 15, 2017 at 10:55 am

    Vremurile erau altele, oamenii aveau alt? structur?. Cred c? ar fi interesant s? c?ut?m chitan?ele… Oare au achitat abonamentele? =D

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *