Eduard Antonian

ARARAT ACUM 75 DE ANI – DECEMBRIE 1939

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

poza

Iarna se aşternuse peste întreaga Europa iar razboiul abia începuse. Şi în România se parea că lucrurile vor evolua din ce în ce mai rau. Nu prea se bucura nimeni de sarbatorile ce urmau să vină iar noul an nu promitea nimic bun. Nici în comunitatea armeana situaţia nu era mai optimistă. Dealtfel parcă şi Revista “Ararat” intrase într-o stare de semiletargie. Marele economist Grigore Trancu Iaşi se pensionase iar foştii săi studenţi şi colegi ofereau un banchet în onoarea sa. Avea să se mai bucure de pensia sa doar câteva luni până ce brusc va trece dincolo. În străinatate la Ierusalim era investit noul Patriarh armean în persoana IPSS Arhiepiscopul Mesrob Nişanian. Investitura se petrecea la palatul guvernatorului englez şi nu la biserică aşa cum ar fi fost normal. Tocmai pentru a sublinia suveranitatea britanică..In Cilicia trecuse în nefiinţă exact în acelaşi timp, Sahag II Catolicosul Ciliciei.

Vartan Mestugean publica în continuare în”Ararat” serialul sau despre atrocităţile comise în URSS de către bolşevici. Amintirile sale erau foarte dureroase şi se pare că aceste coşmaruri îl vor urmări toata viaţa sa. Episodul din acest număr se intitulează sugestiv “Din suferinţele romanilor”. Imediat, în pagina următoare îi urmeaza o nuvelă a lui K.Zohrab “Necredincioasa”. Totul se lega la Mestugean.

Între timp, la Bucureşti, comunitatea armeană se pregatea pentru un eveniment foarte important :”La 17 decembrie, duminica ora 5p.m în Salla Dalles – O excepţională presentare a muzicii armene. Pentru prima data în România se va organiza un festival de muzică cu tema – Muzica Armeniei. În program – Creaţiunile musicale ale celor mai de seamă compozitori armeni. Bucăţi executate cu prilejul serbărilor Decadei Artei Armeniei, solo şi coruri cântate de artiştii Operei din Erevan şi de Filarmonică imprimate pe plăci. Conferinţa asupra artei cu 30 de proecţiuni. Muzica Armeniei va fi interpretată de o serie de valoroşi artişti români şi armeni.” În acelaşi tandem revista noastră publica şi un anunţ la fel de important: “În corul Komitas se primesc înscrieri de membrii noui. Doritorii se vor adresa duminicile la ora11.30 dimineaţa la sediul asociaţiei din curtea bisericii. Îndemnăm părinţii să profite de aceasta admirabilă ocazie spre a da odraslelor lor, baieţi şi fete, o solidă educaţie sufletească şi a desvolta în ei simţul artistic. Nu o dată publicul a avut prilej să admire progresele realizate de Asociaţia Corala Komitas !”

În sfârşit, ştirile comunitare din ultimile pagini ale revistei sunt cele mai importante. “MS Regele a conferit personal dlui. Z.Bacalian Meritul Cultural cl.II pentru activitatea desfaşurată în cadrul Echipei Regale din com. Nepos jud. Nasaud, în calitate de preşedinte al Caminului Cultural Nepos fiind însărcinat cu explicarea legilor ce privesc direct pe ţărani.” Şi tot la Bucuresti: “Se va serba milenarul poemei Sasunţi Tavit printr-un matineu literar artistic ce se va da în ziua de duminica 4 decembrie în sala Liedertafel.”

Se mai încheia un an. Nimic bun nu avea să urmeze în anul viitor în 1940. Destinele pareau deja scrise şi pentru armenii din Romania.

La mulţi ani ! Şad darineru !

EDUARD ANTONIAN

  •  
  •