Mihai Stepan Cazazian

Aniversare

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Se spune că armenii, acolo unde s-au aşezat, au realizat trei lucru. O biserică, o şcoală şi o tipografie. Credinţa, educaţia şi păstrarea alfabetului creat de Mesrob Maştoţ  i-au călăuzit pe urmaşii lui Haik în drumurile lor prin această lume. Aproape că nu există oraş important în Europa unde să nu descoperi că  trecerea armenilor pe acolo poate fi dovedită prin construcţia unei biserici, zidirea unei şcoli sau realizarea unei tipografii de sub teascurile căreai au apărut cărţi, adevărate bijuterii preţuite şi păstrate cu sfinţenie de un popor dornic de cunoaştere. În anul 2012 armenii vor sărbători 500 de ani de la apariţia primei cărţi tipărite în limba armeană, la Veneţia. Urpatakirk, în traducere Cartea de vineri, de Hagop Meghapart a fost tipărită la 1512. După acest moment tipografiile armenilor au împînzit Europa. De la Constantinopol la Roma de la Lvov la Amsterdam. Armenia va aniversa cum se cuvine acest eveniment, manifestările urmînd a debuta încă din 2011 şi vor continua pe tot parcursul anului 2012 atunci cînd, despre tiparul armenesc, se va vorbi la nivel mondial. Poate ar trebui să ne gîndim şi noi, aici în România, cum întîmpinăm acest eveniment pe care, personal, îl consider la fel de important ca aniversarea, din  2001, a 1700 de ani de creştinism pentru poporul armean. Avem un fond imens de carte la Bucureşti, Gherla, Dumbrăveni sau Suceava care merită pus în valoare prin expoziţii, albume, simpozioane sau alte manifestări de gen. Pînă atunci  revista noastră şi-a propus, printr-o serie de articole, să facă cunoscută această lume a tiparului armenesc. Întîmplător sau nu în acest an se împlinesc 350 de ani de la înfiinţarea tipografiei, cu caractere mesrobiene, de la Amsterdam motiv pentru care  dedicăm un articol acestui eveniment urmînd să revenim cu alte momente din istoria atît de fascinantă a tiparului armenesc în numerele viitoare.

  •  
  •