Mihai Stepan Cazazian

ANIVERSARE / 25 de ani de la înființarea Uniunii Armenilor din România (UAR)

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share
slide4-1024x666

11 martie 1990 la Sala Finanţe Bănci din Bucureşti a avut loc primul Congres prin care s-a reînființat U.A.R.

 

Prin Decizia Judecătorească 156/1990, în 8 februarie 1990, se înființează Uniunea Armenilor din România (UAR), persoană juridică, la Judecătoria sector 1 București, ca organizație obștească ce are ca scop apărarea și promovarea intereselor comunității armene din România.

Uniunea Armenilor din România a fost înființată, inițial, în 1919 pentru a ajuta armenii ce își căutau un refugiu în România, după Genocidul din 1915. Cel dintâi președinte al Uniunii a fost Grigore Trancu-Iași. Lui i-a urmat Armenag Manissalian, care și-a dedicat o mare parte a activității ajutorării celor peste 10.000 de armeni refugiați, pentru ca aceștia să obțină cetățenia română.

Organizația a funcționat până la instaurarea comunismului, după care s-a dizolvat. După anul 1990, comunitatea armeană a reînființat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moștenirea culturală și spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri.

Primul Congres al UAR după 1990 a avut loc la 11 martie. Delegații l-au ales ca președinte pe Varujan Vosganian, vicepreședinți — Varujan Pambuccian și Nșan Bogdan Căuș, iar secretar general — Setin Maganian.

În 15 mai 1990, a reapărut la București, revista Ararat, publicație în limba română a armenilor din România. Revista Ararat a apărut pentru prima oară în 1924 sub conducerea publicistului Vartan Mestugean. A apărut până în 1942, când și-a încetat apariția. După 1990, la inițiativa publicistului Arșag Bogdan Căuș, această publicație din perioada interbelică a fost din nou editată. Primele numere au fost finanțate din donații ale membrilor comunității. Din colectivul redacțional mai făceau parte Varujan Vosganian, Anais Nersesian, Bedros Horasangian, Dumitru Avachian, Madeleine Karacașian, Mihai Stepan Cazazian.

Uniunea Armenilor din România a fost reprezentată permanent, după 1989, în forul legislativ al țării. În cadrul Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (2 februarie — 20 mai 1990), UAR a fost reprezentată de Varujan Vosganian, Sergiu Selian și Nșan Bogdan-Căuș.

La primele alegeri libere ce au avut loc în România, în mai 1990, Uniunea Armenilor din România a obținut un mandat de deputat în persoana lui Varujan Vosganian, candidatul propus de comunitate, care a reprezentat organizația armenilor și în legislatura 1992-1996.

vosganian

După alegerile din 1996, Varujan Vosganian a devenit senator din partea Uniunii Forțelor de Dreapta și președinte al Comisiei de Buget-Finanțe a Senatului, păstrându-și funcția de președinte al UAR, iar Varujan Pambuccian, lector universitar la Catedra de Matematică a Universității din București, a fost ales deputat al UAR.

În legislaturile următoare, Uniunea Armenilor din România fost reprezentată în Parlament de Varujan Pambuccian. La ultimele alegeri legislative, din decembrie 2012, Varujan Pambuccian a obținut un nou mandat de deputat al Uniunii Armenilor din România, iar Varujan Vosganian un mandat de senator pe listele Partidului Național Liberal.

La cea de-a VI-a Conferință Națională a UAR, care a avut loc la București în aprilie 2011, Varujan Vosganian a fost reales președinte.

Din 1992, deputatul UAR deține funcția de președinte al Grupului Minorităților Naționale (altele decât cea maghiară) din Camera Deputaților.535edc4595f9cf0472000008

Uniunea are filiale în mai multe localități din țară: București, Constanța, Pitești, Iași, Galați, Suceava, Botoșani, Bacău, Focșani, Dumbrăveni, Cluj-Napoca, Gherla.

“Datorită activității Uniunii Armenilor din România și a celor doi reprezentanți ai săi în Parlament, senatorul Varujan Vosganian și deputatul Varujan Pambuccian, putem spune că armenii din România se bucură de o seamă de drepturi care le conferă o poziție cu totul specială în rândul Diasporei armene “, potrivit site-ului oficial al organizației.

sedinta-uar

Cea de-a VI-a Conferință Națională a UAR, care a avut loc la București în aprilie 2011

 

“Astfel, Uniunea Armenilor din România beneficiază de un sprijin financiar inclus în legea bugetară anuală. Publicațiile noastre sunt finanțate de către statul român și, de asemenea, volumele apărute sub egida Editurii Ararat. Școlile noastre săptămânale sunt incluse în rețeaua școlară oficială, iar profesorii de limbă armeană sunt salarizați de către Ministerul Educației, minister care asigură și tipărirea manualelor de limbă armeană “, precizează sursa citată.

“Prin Constituție și Legea electorală, Uniunea Armenilor din România are dreptul să participe la alegerile locale și parlamentare, reușind să obțină de fiecare dată un loc de deputat, deputatul UAR fiind prin tradiție liderul grupului parlamentar al minorităților naționale. În mai multe rânduri, UAR a promovat dintre membrii săi, prefecți și subprefecți în județele locuite de armeni. Statul român, prin structurile sale specializate, a asigurat sume considerabile pentru repararea lăcașurilor noastre de cult ca și pentru o seamă de activități cultural-religioase. Preoții armeni sunt salarizați de către stat, iar șeful Eparhiei are statut diplomatic”, arată aceiași sursă.

AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel, redactor foto: Elena Bălan; editor: Irina Andreea Cristea)

site oficial UAR  http://www.uniuneaarmenilor.ro/

  •  
  •