Andreea Barbu

„Am tot respectul și aprecierea pentru comunitatea armeană din România care aduce mereu plusvaloare” – Interviu cu Daniel Andrei Gheorghe, istoric și deputat PNL

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

– Este o izbândă pentru membrii comunității armene din România promulgarea legii privind instituirea Zilei limbii, alfabetului și culturii armene. Care este povestea acestei legi?

         –  Această lege a fost inițiată de deputatul armean Varujan Pambuccian împreună cu Varujan Vosganian, a reușit să parcurgă în trei luni toate etapele și a beneficiat de spijinul tuturor partidelor politice din România. La noi în țară comunitatea armeană este foarte bine integrată în societate, a putut să-și păstreze și să-și pună în valoare propria identitate. Votul final pentru adoptarea acestei legi a fost un moment frumos în Parlament cu luări de cuvânt din partea tuturor grupurilor politice.  Data pentru a sărbători Ziua Limbii Armene a fost aleasă 12 octombrie pentru că este ziua Sfinților Traducători.  

      – Iată că din 2019 la 12 octombrie vom sărbători Ziua limbii armene. Să plonjăm în istorie și să vedem ce implicații a avut crearea în 405 a alfabetului armean de către Mesrop Maștoț?

         – O națiune în dezvoltarea sa are nevoie de o limbă proprie, evident de un alfabet și are nevoie de biserică. Armenia a fost oficial prima țară creștină din lume, iar inventarea alfabetului în anul 405 reprezintă un moment extrem de important care a permis dezvoltarea limbii literare și a culturii armene. Pentru o națiune scrierea este punctul de pornire pentru dezvoltarea culturii, științei, un lucru fundamental pentru evoluția unui popor dincolo de teritoriu, granițe, dezvoltare statală. Fără un alfabet ar fi existat dificultăți în păstrarea limbii, a valorilor spirituale, a identității.

În Aula Academiei Române cu ocazia Simpozionului dedicat Zilei Limbii, Alfabetului și Culturii Armene

       – Biserica armeană a rânduit o sărbătoare a Sfinților Traducători tocmai pentru a marca importanța decisivă a efortului lor. În 2019 sunt prăznuiți la 12 octombrie cei care au pus bazele culturii armene. Să amintim rolul armenilor în istorie, contribuția lor la circulația ideilor, a valorilor și chiar a bunurilor.

      – Armenii au avut capacitatea de a se adapta la vremuri, la geografii diferite, au avut capacitatea de a se face utili. Comerțul cu diferite mărfuri, călătoriile negustorilor au mers mână în mână cu dezvoltarea mai multor domenii de activitate, permițând perpetuarea valorilor religioase. Nu întâmplător din rândul armenilor s-au remarcat personalități atât pe plan internațional, cât și pe pământ românesc. Oricând pot fi amintiți armeni care au făcut parte din elita intelectuală a mai multor imperii. Nu trebuie să uităm faptul că astăzi cei mai mulți armeni trăiesc în afara granițelor Armeniei, peste tot în lume, mereu aflăm că ei ridică biserici, amplasează khacikaruri, deci au o viață spirituală bogată. Este semnificativ faptul că Biserica Armeană are această sărbătoare a Sfinților Traducători pentru a-i cinsti pe cei care au pus bazele culturii armene.    

      – Pe pamânt românesc armenii s-au stabilit încă din secolul al zecelea. În Moldova au trăit în principalele târguri, în Transilvania au întemeiat orașul Armenopolis. Peste tot au ridicat biserici, și chiar școli. Cum au mai contribuit la dezvoltarea locurilor unde s-au așezat ?

      – Prezența armenilor este atestată în 948 la Cetatea Albă, la vărsarea Nistrului în Marea Neagră. Astăzi Cetatea Albă nu se mai află pe teritoriul României. Nicolae Iorga subliniază în scrierile sale că armenii au contribuit alături de români la dezvoltarea târgurilor moldovenești. În aceste târguri comunitățile de armeni erau destul de numeroase. În Botoșani, Iași, Roman, Suceava, Târgu Ocna ei au ridicat biserici și chiar școli. Au fost nu numai negustori ci și moșieri, proprietari ai unor fabrici, intelectuali și chiar generali în armata română. La Suceava există două mănăstiri, Hagigadar și Zamca, singurele din Europa de Est. Unele biserici sunt la ora actuală monumente istorice, edificii de o rară frumusețe. În 1401 a fost întemeiată în Moldova medievală prima episcopie armeană sub Alexandru cel Bun, la Suceava. În Muntenia și în Moldova există în mai multe orașe strada Armenească. În centrul Bucureștiului era până nu demult cartierul armenesc pe care îl cunosc bine pentru că sunt absolvent al Liceului Spiru Haret. Au locuit aici, avându-și prăvălii negustori și meșteșugari. În 1915 a fost sfințită în acest cartier Catedrala Armeană. Tot în această zonă există cea mai veche casă din București, casa Melik construită în 1760, deci cu peste 250 de ani în urmă. În Transilvania au fondat chiar un oraș, Armenopolis, actuala Gherla. Nu trebuie să uităm nici de Dumbrăveni. În Constanța a funcționat o școală armeană, în localul căreia se află astăzi biserica.       

       – Vă rog să amintiți personalități de origine armeană care au făcut parte din Partidul Național Liberal ?

      – Nume mari sunt multe la armeni, Spiru Haret care a pus bazele învățământului modern și care a fost ministru în mai multe rânduri, Grigore Trancu-Iași care a condus Uniunea Armenilor la sfârșitul Primului Război Mondial și a primit refugiații armeni după Genocidul din 1915, Vasile Morțun, ministru al Lucrărilor Publice în perioada 1907-1910, apoi în 1914, ministru de Interne și în 1916 președinte al Camerei Deputaților. Descendent al unei familii din Moldova. Erudit, Morțun este cunoscut ca autor de versuri și proză. Acestea sunt exemplele cele mai cunoscute cu care eu, deputat PNL, mă mândresc pentru că am avut astfel de înaintași. Nu au fost liberali, dar au fost personalități care și-au servit patria exemplar Iacob Zadik, Ana Aslan, Nicolae Bagdasar, Garabet Ibrăileanu, Vasile Conta, Virgil Madgearu. Din România a plecat Vasken l care a fost Catolicos și Patriarh suprem al Tuturor armenilor în perioada 1955-1994. Deși nu este o comunitate numeroasă sunt multe personalități puternice care au influențat decisiv evoluția societății românești. Am tot respectul și aprecierea pentru comunitatea armeană din România care aduce mereu plusvaloare.

                                                                      Interviu realizat de Andreea Barbu

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *