Bedros Horasangian

Alexandru Al. Sahighian. Prietenul meu

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Alexandru-Sahighian

foto www.agentiadecarte.ro

Un distins intelectual român  a primit  o Diplomă de excelență pentru Traducere la Gala Premiilor Observator Cultural 2013. Un distins intelectual român ostenește de multe decenii pe marile texte ale literaturii – și nu numai – germane. Un intelectual român de anvergură europeană livrează  culturii române idei, marchează evenimente, îmbogățește cunoașterea uneia dintre cele mai cuprinzătoare  aventuri ale spiritului european. Despre cultura și spiritulaitatea germană este vorba și despre prietenul meu Alexandru Al. Șahighian.

Trecînd peste acolada amicală a unor călduroase vorbe generate de prilejul festiv –anexăm textul unui laudatio al unui critic de teatru de certă vocație, precum Iulia Popovici* – aș dori să avansez o altă idee. Dincolo de prestigiul lui Alexandru Al.Șahighian. Dincoace de lumea românească în care trăim zi de zi. Ce suntem, unde suntem, cine suntem ? Avem nume armenești. Dar nu locuim, nici Al.Al.Ș. Și nici eu B.H. în lăuntrul limbii armene. Nu noi am decis asta, chiar dacă de la un punct încolo puteam interveni și fiecare dintre noi doi. Sau alții, fiecare e responsabil de ceea ce face el. Nu întotdeauna, dar asta ar fi deja o altă poveste. Suntem noi armeni sau ce suntem? Cine decide și cu ce instrumente de măsură, poate cîntări cît suntem armeni sau mai puțin armeni? Are importanță, nu are, cum să judecăm lumea de azi, pe cei din jur, armeni sau nu, pe noi înșine?
Iată o întrebare la care se pot da mai multe răspunsuri. Locuim în sînul unei colectivități, într-o limbă, într-o familie, într-o mică/mare iubire, în nenorociri sau dezastre, cine suntem? Și cum? De capul nostru, solidari cu cei din jur, însingurați de cei de alături? Și fiecare poate răspunde în felul lui. Gîndul meu, acum, se îndreaptă către prietenul meu, germanistul, traducătorul, eseistul , redactorul, și nu în ultimul rînd secretarul literar, Alexandru Al. Șahighian.

Spor, sănătate și bucurii. În toate limbile și Hoch!, cum își încheia misivele berlineze inegalabilul român I.L.Caragiale.

“Ăsta nu era prietenul lui Vartan Mestugean?…”, ar putea întreba un armean de meserie.

“Ba, da!, chiar așa…,” am putea răspunde.

 

Bedros HORASANGIAN

 

*Iulia Popovici, laudatio pentru Alexandru Al. Şahighian

„Nu cred că există mulţi oameni care, deşi nu se consideră nişte meseriaşi ai profesiei de traducător, pentru că-n România sînt puţini traducători care-şi permit să facă doar asta în viaţă, oameni care făcînd această profesiune de credinţă în primul rînd au reuşit să găsească, ca dl Şahighian, legătura între poezia filozofică a lui Nietzsche şi poezia absolută a Hertei Müller, între limbajul tăios al memoriilor lui Marcel Reich-Ranicki şi Leagănul respiraţiei. Cred că ce-l face pe dl Şahighian un traducător al subtilităţilor, al iubirii faţă de scris, faţă de limba română, ca şi faţă de limba germană, este o anumită disponibilitate, o anumită curiozitate, o anumită forţă, care pentru unii e slăbiciune, de a se lăsa cufundat în cuvintele scrise de altcineva, făcîndu-le în acelaşi timp ale lui, ale scriitorului şi ale cititorilor.“ 

ȘAHIGHIAN, Alexandru Al., traducător, născut la 13 februarie 1950 la București.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, secția traducători, din 1990.
Studii: Școala și Liceul German din București, 1957 – 1969.
Absolvent al Facultății de Germanistică din București în 1974.
1974 – 1977: profesor de germană la liceul „Dimitrie Cantemir“ din București.
1977 – 1994: redactor al revistei „Secolul 20“.
1994 – 2009: redactor al revistei „Lettre Internationale“, ediția română.
Din 2003: secretar literar al Teatrului Evreiesc de Stat.
Debutul publicistic cu traduceri în germană de poezii ale lui Eugen Jebeleanu în revistele bucureștene „Neue Literatur“ și „Secolul 20“ (în 1973/74).

Traduceri:
Arnold Hauser (este vorba despre prozatorul german din România, și nu despre sociologul artei), Elesteul, Cartea Românească, 1976;
Elias Canetti, Provincia omului, Univers, 1985;
Heiner Müller, Misiunea (piesa), revista „Secolul 20“ nr. 7-9/1988;
Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Humanitas, 1994 (în vol. 2 de Opere ale lui Fr. Nietzsche) si 2001 (in colectia «TOP-H»);
Hans Urs von Balthasar, Mic discurs despre iad, Anastasia, 1994;
Gotthold Ephraim Lessing, Educarea speciei umane, Paideia, 1996;
Karl Jaspers, Oamenii de insemnatate cruciala. – Socrate, Buddha, Confucius, Iisus, Paideia, 1996;
Adrienne Speyer, Taina mortii, Anastasia, 1996;
Siegfried Lenz, Mostenirea lui Arne, Humanitas, 2004;
Marcel Reich-Ranicki, Viata mea, Hasefer, 2004;
Herta Müller, Regele se-nclină și ucide, Polirom, 2005;
Hermann Hesse, Pe urmele visului. – Basme. RAO, 2007;
Adolf Muschg, Pot merge si singur si alte povestiri de dragoste, RAO, 2008;
Carsten Wunn, Bozo și cu mine, Humanitas, 2008;
Pavel Kohout, Jocul Regilor (piesa), premiera la Teatrul Evreiesc de Stat, Bucuresti, 2008;
Joseph Roth, Spovedania unui ucigaș; Legenda sfântului bețiv, Humanitas, 2008;
Ingo Schulze, Celularul (împreună cu Irina Nisipeanu, care a tradus șase din cele treisprezece povestiri ale volumului), Minerva, 2009;
Herta Müller, Leagănul respirației, Humanitas Fiction, 2010;
Oskar Pastior, Jaluzele deschise, jaluzele închise (antologie bilingva de poezie împreună cu Corina Bernic și Horațiu Decuble), ART, 2010.
Jean Améry, Despre imbatranire. Revolta si resemnare, ART, 2010;
Paul Maar, Sâmbătă când vine Sambo, Humanitas, 2011;
Herta Müller, Mereu aceeași nea și mereu același neica, Humanitas Fiction, 2011.

A publicat prefețe la volumele lui C. F. Meyer, Răscoala în munți (Bucuresti, 1977), Franz Kafka, Jurnale, Bucuresti, 1984, Marcel Reich-Ranicki, Viata mea, Bucuresti, 2004) s. a.; a redactat volume de traduceri pentru editurile Humanitas, Polirom si Paideia (Hegel, Dürrenmatt, Nietzsche, E. Jelinek si alti autori); co-editor alaturi de Mihai Isbasescu al unei antologii in limba germana de lirica romaneasca contemporana (Eine Welt wird geboren, Bucuresti, 1978); traduceri de proza si poezie, articole despre autori de limba germană (Heiner Müller, Martin Walser, Erich Loest, Ernst Jünger, Stefan Heym, Christa Wolf, Victor Klemperer, Marcel Reich-Ranicki, Peter Bichsel, Adolf Muschg s. a.), interviuri (cu Tankred Dorst, Martin Walser s. a.) difuzate la radio sau apărute în reviste („Secolul 20“, „Lettre Internationale“, „Observator cultural“, „Neue Literatur“, „România Literară“, „Allgemeine Deutsche Zeitung“, „22“, „Wespennest“ s. a.).

Date biografice preluate de pe site-ul http://www.traducembine.ro

  • 12
  •