Admin

AL XII-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

AL XII-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE STUDII SUD-EST EUROPENE
Bucureşti, 2-6 septembrie
Participare armeană, subiecte armeneşti

Capitala României găzduieşte acest Congres consacrat dinamicilor politice, sociale şi religioase în Europa de Sud-Est, evenimentul fiind organizat de Comitetul Naţional Român de Studii Sud-Est Europene şi de Asociaţia Internaţională de Studii Sud-Est Europene.
Parteneri sunt Universitatea din Bucureşti, Biblioteca Sfântului Sinod, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Academiei Române, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Ţăranului Român, Colegiul Noua Europă, Festivalul Internaţional „George Enescu” şi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
Comitetul Ştiinţific al Congresului îl are ca preşedinte pe acad. Ioan Aurel Pop (preşedinte al Academiei Române). Preşedintele Comitetului de Organizare este Andrei Timotin (Director al Institutului de Studii Sud-Est Europene). Consiliul Comitetului Internaţional de Studii Sud-Est Europene îl are ca secretar general pe acad. Răzvan Theodorescu.
Dintre expoziţiile care vor avea loc cu acest prilej amintim de „România şi Europa de Sud-Est. Mărturii istorice în colecţii ale Muzeului Naţional de Istorie a României”, „Manuscrise bizantine din colecţiile Bibliotecii Academiei Române” şi „Spaţii plutitoare – Hărţi ale Regiunii
Dunărene” (1650-1800)”
De asemenea, vor avea loc prezentări de cărţi, mese rotunde, un târg de carte, programe muzicale şi excursii.
Participă numeroase personalităţi ştiinţifice – univesitari şi cercetători ştiinţifici din peste 20 de ţări europene, inclusiv din Republica Moldova, din spaţiul caucazian (Armenia, Georgia), precum şi din Israel, Japonia, China, Canada şi SUA.
Avem plăcerea să anunţăm participarea unei consistente delegaţii de universitari şi cercetători de renume din Armenia, Rusia şi Statele Unite.
Astfel, marţi, 3 septembrie, în sala 213 a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, vor avea loc prezentări de comunicări pe marginea temei „De la Ani în România: istorie, tradiţie şi iconografie”. Realizatori – Karen Khachatryan şi Anna Leyloyan-Yekmalyan, aceasta din urmă prezidând sesiunea aceasta de comunicări. Vorbitorii au la dispoziţie 20 de minute, iar pentru discuţii se rezervă câte 10 minute.
La ora 11,00, prima care va lua cuvântul va fi vechea noastră cunoştinţă Lusine Sargsyan, fostă bursieră a Colegiului Noua Europă din Bucureşti, în calitatea sa de cercetătoare la Institutul de Manuscrise Rare Matenadaran „Mesrop Mashtots” din Erevan, care se va referi la „Evanghelia armeană de la Surkhat, care datează din sec. al XIV-lea”.
Urmează alţi trei vorbitori, de asemenea, cunoscuţi din precedentele lor vizite şi cercetări în România.
La ora 11,20, Mariam Vardanyan, de la Universitatea de Stat din Erevan, va vorbi despre „Crucile de altar armeneşti în tradiţia bisericii armene din România”.
După pauza de prânz, tot Anna Leyloyan-Yekmalyan va prezida sesiunea care va fi reluată la ora 14,00, de către Seyranush Manukyan, de la Universitatea de Stat din Erevan, referindu-se la „Arta icoanelor la armenii din România”.
După discuţii, Karen Khachatryan va prezida ultima parte a lucrărilor zilei.
La ora 14,50, David Neagu, de la Universitatea din Bucureşti, se va ocupa de „Regatul armean al Ciliciei între ilkhani şi latini:1289-1307”.
Ultima vorbitoare a zilei va fi, la ora 15,30, Hasmik Stepanyan, de la Institutul de Studii Orientale din Erevan, care se va opri la „Două cărţi istorice fundamentle ale lui H. Dj. Siruni: a.”Bolisul şi rolul său”, b. „Pagini din viaţa lui Manuk Bey”.
Mai semnalăm prezenţa altor participanţi la Congres, care vor aborda teme de interes armenesc.
Astfel, miercuri, 4 septembrie, la ora 11,00, în sala 212 a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, în cadrul temei „Doctrine, mişcări şi regimuri totalitare în sud-estul european al sec. al XX-lea”, Hervé Georgelin, de la Universitatea Naţională şi Capodistriană de la Atena, va vorbi despre o temă mai puţin cunoscută în România: „Un tânăr armean încearcă să înfrunte statul turc în cel de-al Doilea Război Mondial: de la tentaţii bulgare la „recrutări” în Turcia – Cazul lui Zaven Biberyan”.
La ora 16,20, în Aula Magna a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, în cadrul temei „Credinţa şi provocările puterii profane: Ce s-a pierdut din Ortodoxie?”, Lusine Gushchyan, de la Muzeul Etnografic al Rusiei, în colaborare cu Valentina Fedchenko, de la Şcoala Practică de Studii Superioare din Paris, prezintă comunicarea „Fenomenul pelerinajului creştin după exemple ale culturilor armeană şi greacă”.
În sfârşit, joi, 5 septembrie, la ora 10.00, în Aula Magna a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, în cadrul primei părţi a temei principale „Apocrifele biblice în sud-estul european – Variaţiuni şi transmiterea din Antichitate până în epoca modernă”, vor lua cuvântul Michael E.
Stone
, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, şi Edda Vardanyan, de la Institutul Matenadaran „M. Mashtots” din Erevan. Ei se vor referi la Povestea lui Iacob şi a Îngerului”.
Mult succes tuturor participanţilor la Congres!

Madeleine KARACAŞIAN

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *