Mihai Stepan Cazazian

AGERPRES / Varujan Pambuccian : Limba, scrierea, cultura și creștinismul – definitorii pentru poporul armean

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, deputat al Uniunii Armenilor din România, consideră că ADN-ul cultural al armenilor este unul foarte puternic, limba, scrierea, cultura şi creştinismul definind poporul armean.

“Fiecare popor are un ADN biologic şi unul cultural. La noi, ăla biologic s-a dovedit a fi foarte divers. Da’ ăla cultural s-a dovedit a fi extraordinar de puternic. Atât de puternic încât ăla biologic nici n-a mai contat. (…) Lucrurile astea trei au reconstruit ADN-ul cultural al poporului armean şi ele ne definesc (…) sper eu, cât mai mult timp de-acum înainte. Ele sunt: limba, scrierea şi cultura şi toate trei întru Treimea Sfântă creştină. Asta ne defineşte pe noi. Asta suntem noi. Dacă cineva ne-ntreabă ce este un armean, ăsta e răspunsul scurt”, a spus Pambuccian în cadrul sesiunii festive “Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene”, desfăşurată în Aula Academiei Române.

El a subliniat că recenta adoptare în Parlamentul României a Legii nr. 181/2019 privind instituirea zilei de 12 octombrie ca “Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene”, de Ziua Sfinţilor Traducători, este una potrivită. “Da, este chintesenţa limbii, scrierii şi culturii armene Ziua Sfinţilor Traducători. Şi această treime – întru Treimea Sfântă. Adică le are pe toate. Ne defineşte ADN-ul cultural”, a mai spus deputatul armean.

La rândul său, preşedintele Uniunii Armenilor din Românie, Varujan Vosganian, care s-a recomandat drept “urmaş al refugiaţilor armeni care au venit acum 100 de ani în România”, a evidenţiat contribuţia comunităţii armene din ţara noastră, “una dintre cele mai vechi din lume”, la dezvoltarea culturii şi civilizaţiei româneşti.

“A fost un model de integrare, care a fost continuat de un ordin al Ministerului de Interne, care cerea ca la fiecare doi ani fiecare refugiat să se prezinte la Poliţie împreună cu doi cetăţeni români care să adeverească despre conduita loială, a respectului legilor române a respectivilor refugiaţi. Dacă Europa de astăzi ar fi luat pilda autorităţilor române de acum 100 de ani, poate că şi criza refugiaţilor ar fi fost oarecum atenuată în prezent. Dar, din păcate, din lecţiile amare ale secolului XX învăţăm prea puţin”, a susţinut Vosganian.

Academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, a transmis, în debutul evenimentului, un salut al prezidiului acestui for.

“Vă aduc acest salut cu gândul la importanţa pe care minoritatea armeană – una dintre cele mai intelectuale şi mai laborioase de pe pământul României – l-a avut în istoria noastră. Ne leagă foarte multe lucruri. Ne leagă, dacă vreţi, faptul că, odată cu Provincia Dacia, în vremea lui Traian, se crea Provincia Armenia. Ne leagă însă profundul sentiment creştin”, a spus acad. Theodorescu.

În cadrul evenimentului, organizat de Academia Română, în parteneriat cu Uniunea Armenilor din România, ambasadorul Republicii Armenia în România, Sergey Minasyan, a transmis un mesaj din partea premierului Republicii Armenia, Nikol Paşinian, cu ocazia adoptării legii privind instituirea datei de 12 octombrie drept Zi a limbii, alfabetului şi culturii armene.

Istoria şi statutul comunităţii armene din România, specificul şi valorile culturii armene, una dintre cele mai vechi din spaţiul indo-european, relaţiile dintre cultura armeană şi cultura română au fost evidenţiate de David Ghyurginyan, preşedintele Comitetului Limbii Armene din Ministerul Educaţiei din Armenia, Datev Hagopian, episcop al Bisericii Armene din România, Tudor Sălăgean, directorul Institutului de Armenologie din Cluj-Napoca, precum şi dr. Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, prof.univ. Francisca Băltăceanu, Catedra de limbi clasice (limba armeană veche) – Universitatea din Bucureşti, şi istoricul Andrei Daniel Gheorghe.

Cu acest prilej, în foaierul Aulei Academiei Române, a fost prezentată o expoziţie care conţine imagini ale celor mai reprezentative cărţi de învăţătură şi documente aflate în colecţiile Bibliotecii “Matenadaran” din Erevan şi ale manuscriselor armene din fondul Bibliotecii Academiei Române.

Manifestarea organizată la Academia Română a fost prilejuită de adoptarea recentă în Parlamentul României a Legii nr. 181/2019 privind instituirea zilei de 12 octombrie ca “Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene”, aceasta fiind data la care sunt sărbătoriţi în întreaga lume primii creatori de cultură armeană, care au scris în această limbă, utilizând alfabetul armean, cu peste 1.500 de ani în urmă.

AGERPRES/(A, AS – autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *