Mihai Stepan Cazazian

AGERPRES / Armenii sunt mândri de istoria lor, în ciuda tuturor tragediilor – spune ambasadorul Sergey Minasyan cu ocazia Zilei Independenței Armeniei

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

O carte cu proprietăţi vindecătoare, deliciosul horovaţ, spectaculosul munte Ararat, lăcaşe de cult centenare şi un cuvânt intraductibil care arată ataşamentul faţă de un interlocutor sunt câteva dintre ‘reperele’ Armeniei, menţionate de ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Sergey Minasyan.

Cu ocazia Zilei Independenţei Armeniei, celebrată pe 21 septembrie, Sergey Minasyan vorbeşte, pentru AGERPRES, despre cât de specială este ţara sa.

Astfel, dacă ar fi să recomande trei cărţi care să îi prezintă ţara, primul titlul menţionat de diplomat este “Cartea plângerilor” sau “Narek”, de Grigore din Narek.

“La comemorarea centenarului genocidului armean, Papa Francisc l-a declarat pe poetul şi călugărul armean Grigore din Narek ca Doctor al Bisericii Universale. Iar în popor se consideră că această ‘carte’ are uimitoare proprietăţi vindecătoare”, declară Sergey Minasyan.

Cartea a fost tradusă în limba română de Catolicosul Vasken I, episcop al Eparhiei Armene Apostolice din Bucureşti (1947-1955) şi apoi Catolicos de Ecimiadzin şi Patriarh suprem al tuturor armenilor (1955-1994), precizează Sergey Minasyan.

Totodată, el spune că ar recomanda, pentru cei curioşi să afle mai multe despre Armenia, orice lucrare literară scrisă de prozatorul american de origine armeană William Saroyan, cum ar fi “Inima mea este pe înălţimi”.

“În palmaresul scriitorului, un rol important îl au amintirile din copilărie, în care personaje devin oamenii săraci şi mai puţin fericiţi”, adaugă diplomatul.
Pentru cei care vor să vadă cum este descris în literatură “chipul neobişnuit şi enigmatic al armeanului tipic căruia, pe cât de sumbru i se părea viitorul, pe atât de mari îi erau speranţele”, ambasadorul recomandă opera romancierului, dramaturgului, poetului şi traducătorului Derenik Demirgian.
Considerată una dintre cele mai vechi din Asia, dar şi din întreaga lume, bucătăria armeană este cunoscută mai ales pentru horovaţ.

“Horovaţ-ul este felul de mâncare preferat al armenilor. Armenilor le place să-şi condimenteze mâncarea cu diferite tipuri de ierburi şi plante sălbatice. Armenii mănâncă multă carne, de vită, de porc, pui, miel şi peşte. Carnea se prepară la proţap sau în tonir (cuptor de lut săpat în pământ), de aici se explică şi aroma specială a horovaţ-ului”, spune Minasyan, care mărturiseşte că pentru el gastronomia din ţara sa este “cea mai delicioasă”.

Cu un popor împrăştiat în lumea întreagă, ţara sa este, spune ambasadorul, “cel mai de preţ loc din viaţa fiecărui armean”. “Este dragostea tuturor armenilor şi sufletul naţiunii noastre, este Patria pe care o iubim nemărginit. Dorul de Armenia este cu atât mai mare cu cât locuieşti departe de ea. Armenii sunt mândri de istoria lor, în ciuda tuturor tragediilor prin care le-a fost dat să treacă. Fiecare armean va povesti cu mândrie despre rădăcinile sale, despre istoria bogată spirituală a poporului armean de dinainte şi după genocid şi, bineînţeles, despre frumuseţile ei”, afirmă ambasadorul.

Astfel, spune el, “‘acasă’ pentru fiecare armean înseamnă, în primul rând, patria sa istorică – Armenia”.

“Scopul diasporei armene este să-şi păstreze identitatea, cultura şi limba, ceea ce duce la consolidarea legăturilor cu Patria-mamă. Mulţi reprezentanţi ai diasporei luptă pentru a-şi păstra limba, cultura şi identitatea”, punctează ambasadorul. În acest context, el vorbeşte despre comunitatea armeană din România, afirmând că ţara noastră “este un exemplu bun de toleranţă şi de politici publice în domeniul apărării drepturilor minorităţilor etnice şi religioase, inclusiv a armenilor, care în mod tradiţional sunt parte integrantă a societăţii româneşti şi îşi aduc contribuţia la dezvoltarea economică, politică şi culturală a ţării”.

În timpul unei excursii în Armenia, spune ambasadorul, nu ar trebui ratate temple antice, mănăstiri şi locuri sfinte, ţara sa fiind prima din lume care în anul 301 a acceptat creştinismul ca religie oficială.

vezi mai mult pe Agerpres

  •  
  •