Andreea Barbu

Interviu cu domnul Cristian Lazarovici, președintele Filialei UAR, Botoșani

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

„Acum avem o comunitate mică,

dar nu trebuie să uităm faptul că armenii au contribuit

în mod esențial la dezvoltarea societății botoșănene” 

 

 

            Traversată de drumuri comerciale și măcinată de conflicte interne, Moldova încă de la începutul mileniului trecut mărturisește despre existența armenilor. Dulceața ademenitoare a naturii, lumina aparte și negoțul înfloritor i-au făcut parte din destinul mai multor orașe. În mod minunat, în Botoșani, se află cea mai veche biserică apostolică Sfânta Maria, un loc blând și copleșitor, așezat între lumi pentru vindecare. De luat în seamă sunt în această urbe multiculturală biserica Sfânta Treime, tot a armenilor, capela și cimitirul, având multe monumente funerare de excepție recent reabilitate. Vocile trecutului reușesc să vorbească astfel și despre posibilitățile viitorului pentru că tocmai aici există locuitori dornici să devină cetățeni ai Republicii Armenia.

           Astăzi, mult schimbată și împuținată, comunitatea de armeni din Botoșani rămâne o oază de normalitate, în care oamenii pare că au gusturi comune și nu abdică de la păstrarea obiceiurilor. Despre curajul infatigabililor armeni de a construi mereu câte ceva, atât de atenți la măsură și echilibru am discutat cu domnul Cristian Lazarovici, președintele filialei UAR din Botoșani.

 

 

 

– În prezent câți membrii are comunitatea din Botoșani și câți simpatizanți?

       – Acum avem o comunitate mică, dar nu trebuie să uităm faptul că armenii au contribuit în mod esențial la dezvoltarea societății botoșănene. Sunt înregistați sub o sută de membri, dar azi doar tatăl meu a rămas dintre cei care au avut ambii părinți armeni, Bâznoșanu și Lazarovici. În toate celelalte cazuri e vorba de familii mixte.

      

 

 

– Ce personalități s-au remarcat de-a lungul timpului?

 – Iacob Iacobovici a fost medic, senator și membru al mai multor societăți medicale din Europa. În prezent este o alee în Botoșani care îi poartă numele. Trebuie amintiți de asemenea membrii familiei Ciomac, intelectuali de elită extrem de generoși. Christian Ciomac a fost avocat, primar al orașului Botoșani, senator liberal, director al ziarului Știrea, Mardiros Ciomac, absolvent al Facultății de Medicină din Viena devenit general în 1923, iar Emanoil Ciomac a fost director al Filarmonicii George Enescu din București. Nu pot să nu-i menționez pe cei din familia Goilav, mai ales pe Cristea David Goilav, proprietarul moșiei de la Rânghilești, de pe malul Prutului, de lângă Ștefănești. Astăzi conacul familiei este aproape în ruină, iar fosta fabrică de spirt a fost dărămată.

– Ce reușite ați avut în ultimul timp și ce vă propuneți?

          – La nivel de sucursala, am avut multe evenimente realizate. Comemorăm în fiecare an Genocidul, sărbătorim Crăciunul și începând de anul trecut am pus în evidență și Ziua Minorităților printr-un festival la care sunt prezente și alte etnii. Totodată, am organizat la sediul UAR din Botoșani,înființat în decembrie 2017 și situat foarte aproape de biserica Sfânta Maria,  o mică expoziție cu machetele clădirilor ridicate de armeni de-a lungul timpului. Tot aici avem și o expoziție de fotografie. Participăm la slujbele religioase, organizăm și noi evenimente, participăm la cursurile de limba armeană etc. În toamnă vom comemora patru armeni participanți la Primul Război Mondial: Iacob Iacobovici, Mardiros Ciomac, Ioan Missir și Iacob Zadik. Poate că datorită mersului istoriei astăzi nu mai sunt nume mari.

– Unele dintre clădirile emblematice din Botoșani au fost construite de către armeni în secolul al nouăsprezecelea și în prima jumătate a secolului douăzeci. Am în vedere casa Bolfosu, casa lui Garabet Ciomac, casa lui Ion Ciolac și exemplele pot continua. Majoritatea sunt acum sedii ale instituțiilor publice?

           – Da. Și Teatrul Mihai Eminescu inaugurat în 1914 a fost ridicat datorită contribuției substanțiale bănești a armenilor. Arhitectul acestui important edificiu este Cristofi Cerchez, la rândul său, de origine armeană. Sunt însă și locuințe îngrijite în mod deosebit de proprietarii lor.

 

           – Să ne referim și la edificiile religioase din Botoșani.

mormîntul dr. avocat Andrei Manea din cimitirul armenesc Botoșani

           – Comunitatea armeană are două biserici, Sfânta Maria a cărei reabilitare s-a încheiat în 2014 și Sfânta Treime aflată într-o stare avansată de degradare. În cimitirul Eternitatea există și o capelă consolidată și renovată cu sprijinul doamnei Lola Cocotă, fiica lui Anton Ferhat, un cunoscut moșier care a murit în închisorile comuniste după ce i-a fost confiscată întreaga avere. Această capelă cu hramul Buna Vestire a fost construită la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea de Anna Torosian în memoria soțului, Avedik von Pruncul.Multe dintre monumentele din cimitir sunt realizate de artisti italieni sau vienezi. Vizitatori caută să vadă mai ales monumentul lui Andrei Manea, dar și pe cel al soților Maria și Cristea Manea. În Italia a fost realizat și monumentul lui Christea Goilav, unul dintre cei mai bogați armeni din zonă. Avem câteva clădiri care ne aduc ceva venituri și astfel putem îngriji aceste edificii. Am reușit să renovăm sediul UAR,  locul unde ne întâlnim să discutăm despre proiectele în derulare. Din luna septembrie 2018 vom relua lecțiile de limba armeană împreună cu prietenul Arsen Arzumanyan. Avem cincisprezece cursanți, dintre care șapte sunt adulți. Interesant este faptul că sunt și români, cărora li s-a părut provocator să participe. În Botoșani a existat o școală armeană construită la sfârșitul secolului al optsprezecelea care a funcționat până la începutul secolului douăzeci.

           – Ce vă îndeamnă să vă dedicați comunității armene?

           – E o datorie morală. Bunicul meu a fost președintele acestei comunități, tata, la fel. Suntem puțini. Ne bucurăm să ne revedem duminicile la biserică, la mănăstirea Hagigadar, la diferite evenimente. Ce s-ar întâmpla dacă am sta deoparte? Trebuie să ne cunoaștem istoria, să ne respectăm și să transmitem mai departe tradițiile, obiceiurile, pentru a nu dispărea.

Interviu realizat de Andreea Barbu

Fotografii de dr. Mihai Florin Șoldănescu

 

 

One Response to Interviu cu domnul Cristian Lazarovici, președintele Filialei UAR, Botoșani

  1. Gabriel Antonie Lazarovici August 27, 2018 at 1:10 pm

    Amintesc si pe unchiul meu Vasile Lazarovici care a fost multi ani director al sucursalei Bancii Nationale din Botosani.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *