Mihai Stepan Cazazian

EDITURA HERALD / “Viața e reală doar atunci cînd “Eu sunt” de G.I. Gurdjieff

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

viata_e_reala_2015Fără să fie un nume care să circule la noi prea des și cu insistența cu care se impune o nouă tabletă Samsung, G.I. Gurdjieff are deja un număr însemnat de admiratori și emuli, mult mai mulți decît m-aș fi așteptat pe culoarul lui de alergare.Adică un soi de proză plină de interogații, sfaturi, meditații și paranteze mistico-filosofice, un amalgam de trăiri directe, unde notele de călătorie se împletesc cu cele ale unui abil om de afaceri, “despre tot și din toate”, cum se menționează la un moment chiar în acest volum, și toate suficient de bine aglutinate cu propriile meditații despre viață și sensul ei, ca să dea pînă la urmă și un spațiu narativ de bună calitate. Gurdjeff nu vrea să fie scriitor, dar este fără să-și dorească. Un melanj epic, confesiv-analitic,ce se poate citi și ca bună literatură. Nu doar ca melancolii și suspinuri despre temele/ interogațiile grave ale existenței.Armonie universală. Gurdjieff ( 1890-1960) un nume care reunește și astăzi – cu Institute dedicate lui prin diverse colțuri ale lumii, inclusiv și România –  suficienți adepți precum Mme Blavatski și Annie Besant cu multe decenii decenii în urmă.Un nou volum cu titlul “Viața e reală doar atunci cînd “Eu sunt” “(Editura Herald, 2015, traducere și notă introductivă Mambet Cantemir) adună între coperțile ei doar o mică parte dintre subiectele mereu puse în discuție sub diferite forme. Avem, ca parte principală a acestui volum cinci conferințe ținute la New York, prima la 28 noiembrie 1930, ultima în 19 decembrie, tot în 1930 – de menționat intrarea liberă! – la care se adaugă un consistent eseu, “Lumea exterioară și lumea interioară”  a omului, cu trimiteri dintre cele mai diverse și racordări la varia informații. Inclusiv articole din ziarele rusești ce apăreau la New York. Să menționăm că eroul nostru, un personaj la fel de fabulous ca și ideile pe care le propagă este un mixtum greco-armean la obîrșie și un homo universalis ca preocupări nu doar ideatice. Numeroasele călătorii întreprinse prin Imperiul Țarist și țările Asiei Centrale, din Caucaz până în Tibet, ca și cele întreprinse după instaurarea comunismului în Rusia în Europa Occidentală, unde stabilește și moare – dar și Statele Unite – au dat un contur aparte nu doar omului ci și ideilor sale. Multe de spus,preferabil de citit.Omul nostru e și compozitor,încearcă și un soi de sincretism al artelor,sunet, mișcare, logos, sună bine tot ce propune. Merită a fi descoperit și de cei care stau toată ziulica cu nasul pe Facebook.

 Cristina Manole

  •  
  •