Contact
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Documentarul Strunga a fost prezentat la Festivalul de Film "Golden Apricot" Erevan 2007 si nominalizat la "Best Documentary Film" Festivalul AFFMA desfasurat la Hollywood 2007.
Periodic al
Uniunii Armenilor
din Romania
Uniunii Armenilor
din Romania
Contact
SIRUSHO LOCUL 4 LA
EUROVISION 2008
EUROVISION 2008
de Daniela BEZERIAN
De la bun īnceput, vreau sa precizez ca acestea sīnt parerile mele, pe care doresc sa le supun atentiei dumneavoastra.
Personal, am fost placut impresionata de mai multe aspecte.
Īn primul rīnd, mi s-a parut ingenioasa ideea mini-genericelor de prezentare a fiecarei tari concurente, prin armonioasa combinare a culorilor ce alcatuiau steagurile statelor participante.
Chiar si forma scenei a reprezentat o noutate pentru mine fiindca iesea din stereotipurile de altadata.
Desi prezentatorii au afirmat ca scenografii au dorit sa sugereze traseul sinuos al apelor fluviului Dunarea, eu am vazut mai degraba conturul unei lire, anticul simbol al muzicii.
Am apreciat pozitiv nu doar prestatiile scenice ale concurentilor, cīt mai ales calitatea melodiilor interpretate (net superioara celor din anii precedenti).
Cu mici exceptii, trebuie sa recunosc ca mi-a fost destul de greu sa fac o departajare deoarece fiecare cīntec avea ceva aparte, ceva ce ma atragea īn mod deosebit: ritmul disco al melodiei interpretului din Marea Britanie sau subtila tenta a anilor 60 a formatiei din Danemarca; nostima melodie a belgienilor, sugerīnd o arie de opereta (trupa a fost eliminata īn prima semifinala) sau puternica voce a cīntaretei din Ucraina.
O surpiza nesperata (pentru toata lumea, sīnt convinsa) a constituit-o marea apreciere de care s-a bucurat melodia concurentei din Armenia, punctele cumulate facīnd-o sa urce īn top pīna pe pozitia a 4-a !!! Un sincer BRAVO pentru aceasta realizare !
La polul opus am situat cīntecul formatiei din Spania (prea taraganat), precum si slaba calitate interpretativa a nemtoaicelor, care au prezentat publicului niste glasuri ce se īmpleteau īn sunete dodecafonice de nedescris, zgīriind auzul īn cel mai cumplit mod. E adevarat ca emotia īti joaca feste taman atunci cīnd te astepti cel mai putin, dar pun o īntrebare retorica: chiar nu a sesizat nimeni ce enormitati le ieseau pe gura ???
Au existat si doua copii: Albania si Polonia, prima inspirīndu-se din melodiile si costumatia cīntaretei italiene Laura Pausini (pīna īn cele mai mici detalii), iar cea de a doua interpretīnd o melodie cu inflexiuni vocale asemanatoare reputatei Céline Dion.
Mi-a parut rau pentru concurentii nostri, pozitionati undeva spre finalul clasamentului. Consider ca ar fi meritat mai mult si acesta este si unul din motivele ce ma determina sa fiu un pic sceptica fata de corectitudinea voturilor telefonice.
Sīnt īn asentimentul gazetarilor care sustin ca promovarea anumitor cīntece s-a facut pe considerente geopolitice, lucru ce se putea vedea cīt se poate de clar: sīrbii si-au votat vecinii de granita, la fel procedīnd si tarile ex-sovietice.
Cīt priveste melodia cīstigatoare, nu mi-a placut absolut deloc.
Desi lipsit de fair-play, am fost ferm convinsa ca rusul Dima Bilan va obtine locul īntīi datorita micului subterfugiu la care a facut apel: a mizat puternic pe sprijinul scenic din partea ungurului Edvin Marton, cu a sa vioara Stradivarius si patinatorul Evgheni Plusenko si cele cīteva piruete īnsurubate ici-colo pe līnga cīntaret.
Daca s-ar fi prezentat singur, probabil ca el ar fi ocupat locul 20, si nu cīntaretii nostri, Nico si Vlad Mirita.
Nu stiu īn ce masura ar fi oportuna retragerea definitiva a Romāniei din viitoarele competitii EUROVISION, urmīnd exemplul Italiei.
Cred ca ar fi indicat sa participam si de acum īnainte, chiar daca vom avea mult de luptat pīna sa ocupam locul īntīi. Īnsa cu trecerea timpului, vom dobīndi mai multa experienta, melodiile noastre vor deveni din ce īn ce mai frumoase si poate ca īntr-o buna zi vor ajunge sa fie apreciate la justa lor valoare, pretutindeni īn lume.
Personal, am fost placut impresionata de mai multe aspecte.
Īn primul rīnd, mi s-a parut ingenioasa ideea mini-genericelor de prezentare a fiecarei tari concurente, prin armonioasa combinare a culorilor ce alcatuiau steagurile statelor participante.
Chiar si forma scenei a reprezentat o noutate pentru mine fiindca iesea din stereotipurile de altadata.
Desi prezentatorii au afirmat ca scenografii au dorit sa sugereze traseul sinuos al apelor fluviului Dunarea, eu am vazut mai degraba conturul unei lire, anticul simbol al muzicii.
Am apreciat pozitiv nu doar prestatiile scenice ale concurentilor, cīt mai ales calitatea melodiilor interpretate (net superioara celor din anii precedenti).
Cu mici exceptii, trebuie sa recunosc ca mi-a fost destul de greu sa fac o departajare deoarece fiecare cīntec avea ceva aparte, ceva ce ma atragea īn mod deosebit: ritmul disco al melodiei interpretului din Marea Britanie sau subtila tenta a anilor 60 a formatiei din Danemarca; nostima melodie a belgienilor, sugerīnd o arie de opereta (trupa a fost eliminata īn prima semifinala) sau puternica voce a cīntaretei din Ucraina.
O surpiza nesperata (pentru toata lumea, sīnt convinsa) a constituit-o marea apreciere de care s-a bucurat melodia concurentei din Armenia, punctele cumulate facīnd-o sa urce īn top pīna pe pozitia a 4-a !!! Un sincer BRAVO pentru aceasta realizare !
La polul opus am situat cīntecul formatiei din Spania (prea taraganat), precum si slaba calitate interpretativa a nemtoaicelor, care au prezentat publicului niste glasuri ce se īmpleteau īn sunete dodecafonice de nedescris, zgīriind auzul īn cel mai cumplit mod. E adevarat ca emotia īti joaca feste taman atunci cīnd te astepti cel mai putin, dar pun o īntrebare retorica: chiar nu a sesizat nimeni ce enormitati le ieseau pe gura ???
Au existat si doua copii: Albania si Polonia, prima inspirīndu-se din melodiile si costumatia cīntaretei italiene Laura Pausini (pīna īn cele mai mici detalii), iar cea de a doua interpretīnd o melodie cu inflexiuni vocale asemanatoare reputatei Céline Dion.
Mi-a parut rau pentru concurentii nostri, pozitionati undeva spre finalul clasamentului. Consider ca ar fi meritat mai mult si acesta este si unul din motivele ce ma determina sa fiu un pic sceptica fata de corectitudinea voturilor telefonice.
Sīnt īn asentimentul gazetarilor care sustin ca promovarea anumitor cīntece s-a facut pe considerente geopolitice, lucru ce se putea vedea cīt se poate de clar: sīrbii si-au votat vecinii de granita, la fel procedīnd si tarile ex-sovietice.
Cīt priveste melodia cīstigatoare, nu mi-a placut absolut deloc.
Desi lipsit de fair-play, am fost ferm convinsa ca rusul Dima Bilan va obtine locul īntīi datorita micului subterfugiu la care a facut apel: a mizat puternic pe sprijinul scenic din partea ungurului Edvin Marton, cu a sa vioara Stradivarius si patinatorul Evgheni Plusenko si cele cīteva piruete īnsurubate ici-colo pe līnga cīntaret.
Daca s-ar fi prezentat singur, probabil ca el ar fi ocupat locul 20, si nu cīntaretii nostri, Nico si Vlad Mirita.
Nu stiu īn ce masura ar fi oportuna retragerea definitiva a Romāniei din viitoarele competitii EUROVISION, urmīnd exemplul Italiei.
Cred ca ar fi indicat sa participam si de acum īnainte, chiar daca vom avea mult de luptat pīna sa ocupam locul īntīi. Īnsa cu trecerea timpului, vom dobīndi mai multa experienta, melodiile noastre vor deveni din ce īn ce mai frumoase si poate ca īntr-o buna zi vor ajunge sa fie apreciate la justa lor valoare, pretutindeni īn lume.
La cea mai recenta editie a Eurovision-ului reprezentanta Armeniei, Sirusho, a reusit notabila performanta de a se clasa cu melodia Kelé, Kelé pe un valoros loc IV, (obtinind un total de 199 de puncte) imediat dupa Rusia, Ucraina si Grecia. Cele mai multe voturi au venit din partea Cehiei, Georgiei si
Turciei!
Amintim ca īn precedenta editie Armenia si reprezentantul sau s-au clasat pe locul VIII.
Astfel Armenia se mentine in topul primelor zece tari la acest festival international de muzica usoara.
Amintim ca īn precedenta editie Armenia si reprezentantul sau s-au clasat pe locul VIII.
Astfel Armenia se mentine in topul primelor zece tari la acest festival international de muzica usoara.