Marquee
Periodic al
Uniunii Armenilor
din Romania

Contact
Documentarul Strunga a fost prezentat la Festivalul de Film "Golden Apricot" Erevan 2007 si nominalizat la "Best Documentary Film" – Festivalul AFFMA desfasurat la Hollywood 2007.
Ne puteti contacta
la adresa:
ziar.ararat@gmail.com
O cronica cvasioficiala
a lunii martie
In dimineata zilei de 1 martie politia armeana difuzeaza un co­municat in care se spune ca "exista date ca pe 1 martie in capitala tre­buie intreprinse actiuni provoca­toare, atitate dezordini de masa". Se mai comunica faptul ca, pentru dezamorsarea situatiei, politia a facut apel la manifestantii din Piata Libertatii sa permita inespectarea locului pentru confiscarea even­tua­lelor materiale provocatoare. Potrivit politiei, protestatarii au inceput sa arunce asupra politis­tilor pietre, bucati de lemn, bare de metal, sticle cu materiale infla­mabile. "Pornind de la caracterul imprevizibil al situatiei si de la caracterul incalcarilor legii, a fost luata decizia operativa de a intre­prinde masuri corespunzator ca­dru­lui prevazut de lege", spune comunicatul politiei. Ca urmare, politia curata cu forta Piata Li­bertatii, evacuindu-i in lovituri de baston pe cei circa 1.500 de mani­festanti care si-au petrecut noaptea in corturi. Potrivit datelor comu­ni­cate de ministerul sanatatii, inciden­tele din Piata Libertatii se soldeaza cu ranirea a 31 de oameni, din care 6 politisti. Levon Ter-Petrosian spune ca politiei care a intevenit brutal, fara nici un avertisment. Ter-Petrosian (care spune ca dor­mea intr-o masina cind au auzit ca politia se apropie) este ridicat din piata si dus acasa cu interdictia de a-si parasi domiciliul. La trei ore dupa incident, Ter-Petrosian convoa­ca o conferinta de presa la rese­dinta sa si declara ca va lupta pina la capat, pina la caderea regimului.
Manifestantii evacuati din Piata Libertatii incep sa se adune in piata din fata primariei, unde au loc ciocniri izolate intre protesta­tari si politie. In urma discutiilor dintre liderii Miscarii Nationale Ar­mene (partidul lui Levon Ter-Petro­sian) se hotaraste mutarea mitin­gului in piata din fata Metanada­ranului, dar manifestantii refuza sa indeplineasca indemnul liderilor lor. Citiva dintre cei ce tin discur­suri la miting cheama multimea sa nu paraseasca Piata Miasnikian. Mani­festantii cer venirea lui Levon Ter-Pe­trosian, iar tensiunea creste rapid.

In jurul orei 21.30 este publi­cat decretul presedintelui Robert Kocearian privind instituirea starii de urgenta in Erevan pe o perioada de 20 de zile, incepind cu 1 martie. Sint interize activitatile politice, mitingurile, si este instituita cen­zura presei. "Materielele referi­toa­re la chestiunile de stat si de poli­tica interna pot fi difuzate de catre mijloacele de informare in masa exclusiv in limita informatiilor ofi­ciale de la organele statului", spu­ne textul decretului. "Candidatul Levon Ter-Petrosian, infrint in alegerile din 2008, si un grup de aventurieri, neimpacindu-se cu in­fringerea, au recurs la actiuni ile­gale, inclusiv acumularea si raspin­direa in multime a armelor si mu­nitiei", spune Kocearian intr-un comunicat, cerindu-le cetatenilor sa dea dovada de "unitate". In mo­mentul difuzarii comunicatului, in piata din fata primariei au loc cioc­niri violente intre politie si mani­festanti. Manifestanti care, isterizati probabil de lipsa liderului lor, Le­von Ter-Petrosian, incearca sa in­va­deze cladirea primariei si se pre­gatesc de "razboi", formind bari­ca­de inclusiv cu autobuze. Potrivit comunicatului politiei, "in timpul dezordinilor, grupurile banditesti mari si mici ce se desprindeau periodic din din multimea de sapte mii de oameni au incendiat peste douazeci de autoturisme perso­na­le, precum si masini ale politiei, chiar si ambulante pe strazile din apro­piere, au distrus autobuze si tro­leibuze. Au fost avariate si jefuite Casa Moscovei, magazinele si birourile din apropiere". Au ars 26 de autoturisme, trei vehicule ale politiei, patru autobuze si trei tro­leibuze, dupa cum spune parchetul general. Potrivit comunicatului po­litiei, in acel moment erau inter­nati in spital 33 de politisti si sol­dati ai ministerului de interne. Po­trivit ministerului sanatatii, inci­den­tele s-au soldat cu opt morti, printre care un politist, si 131 de raniti, dintre care 59 de civili. A doua zi Erevanul arata ca dupa o batalie.

Pe 2 martie, 60 de deputati ai Adunarii Nationale se reunesc intr-o sesiune extraordinara si con­damna violentele provocate de "forte cunoscute", facind apel la "retine­re". La rindul sau, seful statului major al fortelor armate, generalul Seiran Ohanian (veteran al razbo­iului cu Azerbaidjanul, venit - sau adus - si el tot din Karabagh, deci tot un karabaghti), face un apel la calm si lanseaza un avertisment la adresa incercarilor de incalcare a regimului starii de urgenta, incer­cari ce vor fi reprimate cu fermi­tate de armata. Armata care deja controleaza principalele obiective din centrul Erevanului.
Tot pe 2 martie soseste in Ar­menia un diplomat finlandez, Heikki Talvitie, reprezentant special al presedintelui in exercitiu al Orga­nizatiei prntru Cooperare si Secu­ritate in Europa. Scopul sau: sa in­cerce sa impace partile in conflict, sa incerce sa convinga puterea si opozitia sa depaseasca criza poli­tica nu in strada, cu bita si cu sticla incendiara, ci prin negocieri. Evi­dent ca nu a reusit nimic.

Pe 3 martie are loc inmor­min­tarea capitanului H. Tatevosian - comandant al unei com­panii a tru­pelor de politie, mort in infrun­ta­rile din 1-2 martie - in prezenta presedintelui.
21 martie
Adunarea Nationala voteaza pe 4 martie ridicarea imunitatii parla­mentare a patru dintre deputati, apropiati ai opozitiei, pentru a pu­tea fi arestati si inculpati sub acu­zatia de "tentaiva de preluare a puterii". Acestia vor fi arestati pe rind, doi dintre ei ascunzindu-se o vreme inainte de a fi inchisi.
Pe 5 martie Levon Ter-Petro­sian isi face prima aparitie publica dupa "masacrul" din 1-2 martie, sustinind in fata Curtii Constitu­tionale un rechizitoriu la adresa puterii si cerind anularea alege­rilor din 19 februarie. "Alegeri pre­ziden­tiale, aceasta inseamna intregul proces electoral, de la desemnarea candidatilor si pina la sfirsitul pe­rioadei prevazute pentru contesta­tii, respectiv un verdict al Curtii Constitutionale", spune Ter-Petro­sian care sustine ca alagerile nu se pot desfasura intr-un climat de lege martiala sau stare de urgenta, dupa cum spune si Constitutia.

Intr-un comunicat al politiei se spune ca pina pe 6 martie au fost interpelate de poilitie 470 de per­soane suspectate de participare la violentele din capitala, 184 la Ere­van si 223 in provincie, dintre care 46 au fost retinute.

8 martie: Curtea Constitu­tio­na­la respinge contestatia lui Levon Ter-Petrosian si cererea de repe­tare a alegerilor prezidentiale. Cei noua judecatori au considerat vala­bile doar plingeri referitoare la fraude minore care nu pot com­pro­mite derularea si rezultatul general al alegerilor. Nici un reprezentant al opozitie nu se afla de fata la pronuntarea verdictului.

Presedintele Robert Kocearian ridica starea de urgenta la terme­nul stabilit, 20 martie, dar averti­zeaza opozitia sa nu organizeze manifestatii "pentru o vreme", ex­plicind ca "persoane care au ri­dicat armele impotriva fortelor de ordine sint in continuare cautate si nu avem nici o garantie ca nu vor incerca sa destabilizeze situatia inca o data". Armata se retrage in cazarmi si este inlocuita de un mare numar de politisti. Politisti care a doua zi impiedica adunarea in cen­trul Erevanului a circa 1.500 de manifestanti. Protestatarii mani­fes­teaza in tacere, cu luminari si fotografii ale celor arestati. Pina la ridicarea straii de urgenta circa 800 de persoane au fost interpelate de politie, 106 arestate, din care - potrivit sefului statului - doar 40-50 vor fi trimise in fata tribunalului.
21 martie: liderii a patru parti­de, Serj Sarksian - Partidul Repu­blican -, Gahik Tarukian - Parti­dul "Armenia Prospera" -, Artur Baghdasarian - Partidul "Tara Le­gilor" - si Armen Rustamian - Federatia Revoilutionara Armena Dasnaktutiun - semneaza un me­morandum de formare a unei coa­litii politice. Primul ministru in functie si presedinte ales Serj Sarksian considera memorandumul ca fiind fara precedent, intrucit pina acum acordurile de coalitie erau semnate doar in vederea impar­ti­rea posturilor ministeriale, in timp ce aceasta coalitie s-a constituit nu pentru impartirea functiilor in gu­vern, ci pentru aplicarea reforme­lor. Memorandumul cuprinde sase capitole privind rezolvarea chestiu­nilor urgente ale tarii, reformarea sistemului democratic si stimula­rea economiei, fara sa se refere la formarea guvernului. Liderul das­nak spune ca cele patru partide nu s-au intrunit pentru impartirea por­tofoliilor ministeriale, ci pentru rezolvarea problemelor si detensio­narea atmosferei politice, in timp ce Artur Baghdasarian subliniaza ca documentul semnat implica res­ponsabilitatea egala a celor patru partide pentru actiunile puterii.

Pe 24 martie, presedintele ales al Armeniei, Serj Sarksian, face o vizita la Moscova unde se intil­neste cu presedintele Vladimir Putin si urmasul sau ales, Dmitri Med­vedev. "Vreau sa va felicit pentru rezultatele de la alegerile prezi­dentiale. Stiu ca situatia politica din Armenia nu este simpla. Dar noi speram sa putem mentine re­zultatele cooperarii noastre bila­te­rale care nu va inceta sa evolueze", spune presedintele rus in timpul intilnirii de la Kremlin. Spre deo­sebire, omologul sau american inca nu l-a felicitat pe Serj Sarksian. George W. Bush nu se grabise sa-l felicite nici pe Robert Kocearian cu ocazia realegerii sale in 2003.

Pe 26 martie Politia imprastie citeva zeci de manifestanti adunati in centrul Erevanului si ii inter­pe­leaza pe citiva dintre acestia. "Nici o zi fara arestari", constata un co­tidian de opozitie. In aceeasi zi au­toritatile anunta ca a identificat-o pe femeia care sustinuse ca politia omorise un baiat de 12 ani in tim­pul dispersarii din Piata Libertatii a partizanilor lui Levon Ter-Petro­sian in dimineata zilei de 1 martie. Femeia este din oraselul Martuni si a recunoscut disfuzarea unei infor­matii intentionat false. In dupa-amia­za zilei de 1 martie, in timp ce manifestantii erau adunati in fata ambasadei Frantei, aceasta ar fi auzit citeva persoane vorbind despre uciderea de catre politie a unui baiat de 12 ani in dimineata aceleiasi zile. Atunci ar fi luat din gunoaiele aflate in apropiere o gheata veche si a aratat-o multimii ca apartinindu-i baiatului ucis. Gheata devine apoi obiect de cinstire a memoriei presupusei victime, avind parte de flori si luminari. Min­ciu­na a avut un mare impact emotional asupra multimii care a devenit mai agitata si mai agresiva la adresa politistilor.

1 martie: gheata „funerara“.