Contact
Documentarul Strunga a fost prezentat la Festivalul de Film "Golden Apricot" Erevan 2007 si nominalizat la "Best Documentary Film" – Festivalul AFFMA desfasurat la Hollywood 2007.
Ne puteti contacta
la adresa:
ziar.ararat@gmail.com

Marquee
Periodic al
Uniunii Armenilor
din Romania

Contact
MIGRENELE LUI ARA SISMANIAN IAU PROPORTII
Migrenele lui Ara Alexandru Sismanian iau proportii. Un al cincilea volum a vazut lumina tiparului la editura craioveana Ra­muri, un volum mai amplu ca de obicei (circa 120 de pagini) care expandeaza la propor­tiile unui roman fluviu halucinatiile psihede­lice ale poetului, descompuse pîna la micro­particule de negativitate pura. Mai mult parca decît în precedentele „episoade” lirice, mi­grena e tematizata explicit în corpul poe­melor, multe dintre secventele componente ale acestui inventar de fantasme întunecate pornind de la invocarea ei obsedanta, în combinatii metaforice stranii: „manechin de migrene sub cerul acru ca o lamîie”, „migre­na-horror ca un fel de ciudata speranta”, „migrena mestera în mastere”, „migrene experimentale”, „migrene cu labirintul stri­vit de-ntuneric”, „migrene ca o radioacti­vi­tate de sete”, „migrene cu parfum de coride ca întîlnirea dintre o girueta si pumni de praf”, „rîpa stranie c-o migrena verzulie”, „migrene devastate de orizont deschid cu usi de oglinda labirintul fara minotaur al întunericului”. Combinatiile lexicale, impro­vi­zatiile discursive, delirurile imagistice suprarealiste sunt, parca, mai bogate, mai diverse, mai imaginativ-luxuriante ca de obicei, ca într-un accelerator de particule. Numerotate în continuarea precedentelor opuri, de la 445 la 555, textele sunt sensibil mai ample, mai „coagulate” (ne îndreptam, se pare, dinspre solve spre coagula), trecînd uneori impetuos pe pagina urmatoare. Invers decît în Iluminarile lui Rimbaud, Migrenele lui Ara Alexandru Sismanian sunt, se vor a fi niste „întunecari” poetice exorcizate. Scufundarile sale psihice la adîn­cime aduc la suprafata mari inflorescente ale suferintei în care grotescul si estetismul fantast fuzioneaza. Iata un exemplu ales oarecum la întîmplare: „patratul de sah si sforaitul de sfori al bunicului Tomas. O pi­sica galbena iese din tigara. Sectiuni – sec­vente – o fîsie de perete – o lamela lenesa de desert policrom . melancolie subtiata de nisip – ca un pahar de sticla plin de secunde adormite . secvente – sectiuni – fîsii dintr-un ceasornic întîrziat – paianjenul-timp din cada de baie . un dans ce se apropie pre­sa­rîndu-si pasii . o dezvirginare a aleatoriului – sunetele înaintînd îmbracate-n zaruri . o ciudata caravana temporala lipita cu leuco­plast de latrat de cîini . pitici prin picioare scufundate . sectiuni-secvente – încetul se distribuie ca o claviatura – prelungeste cu aer sforile ca niste marionete ale resemnarii . zîmbet taindu-se lent prin tot ce se des­prinde – întorcîndu-si lipsa de raspunsuri în cravata în dungi a lipsei de întrebari . mi­grene impasibile – imposibile . templul înver­zeste – moartea scade de parca în lipsa sche­letului ne-am plimba . un sarpe urca dintr-un sarpe ce urca dintr-un sarpe – coarda se stinge în înaltimi . ” (459). O diagrama psi­ho-poetica fascinanta, care probabil nu se va opri aici. O opera „cuantica” („cuante de singuratate”…) si un stroboscop de fantas­me otravite. Dar, abstractie facînd de aceste flori de mina poematice (care alcatuiesc, am mai spus-o, un proiect inconfundabil în literatura româna), autorul ne ramîne dator cu o continuare a incursiunilor sale memo­rialistice…
de Cristina MANUK