Periodic al
Uniunii Armenilor
din Romania
Uniunii Armenilor
din Romania
Documentarul Strunga a fost prezentat la Festivalul de Film "Caisa de Aur" Erevan 2007 si nominalizat la sectiunea film documentar AFFMA desfasurat la Hollywood 2007.
Contact
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Zapada la Kars
“ A existat inainte in Kars o bogata clasa mijlocie. Bogatia provenea de la faptul ca orasul Kars ce se situeaza pe drumul spre Georgia, Tebriz, Caucaz si spre Tbilisi, a fost odata un oras comercial de seama, constituind un important post de avangarda al imperiului otoman si al celui tarist, a doua imperii mari apuse in secolul trecut; erau de asemenea trupe stationate intre munti. In perioada otomana Kars era un loc, unde au trait cele mai diverse popoare: armeni, care au ridicat acum o mie de ani biserici, dintre care unele se inalta si acum tot atit de impozante, persii, care se retrasesera din fata mongolilor si a trupelor iraniene, greci, ca urmasi ai imperiului bizantin si a regatului pontic, georgieni, kurzi si toate grupele posibile de cerchezi.“
(Orhan Pamuk , ZAPADA, Roman, 2002)
„Zapada“ (titlul original in limba turca: „Kar“) este titlul unui roman de Orhan Pamuk scris in anul 2002.1 Romanul ilustreaza calatoria poetului in orasul Kars, unde in scurt timp dupa sosirea sa are loc un puci militar.
Izolati complet de lumea exterioara de abundenta zapada, fortele politice turcesti se confrunta intr-un microcosmos complet izolat. Datorita limitarii spatiale si temporare a actiunii, curentele politice si clasice devin oameni, ale caror motive sint urmarite in roman.
Kerim Alakusoglu, pe scurt Ka, se numeste eroul romanului „Zapada“ iar „Kafkas“ este universitatea orasului caucazian Kars. Nu constituie o intimplare, numele povestitorului si romancierului „Orhan“, care merge pe urmele prietenului sau poetul „Ka“, numele personajului principal, „Kar“, zapada si „Kars“, numele locului actiunii romanului formeaza laolalta o rezonanta tripla poetica, care aminteste nu in ultimul rind de personajul pierdut al lui Kafka „Josef K.“ .
Ca si in toate romanele lui Pamuk, si in aceasta opera este vorba de tensiunile din Turcia, dintre est si vest, dintre diversele curente politice si religioase precum si despre istoria bogata in conflicte ale acestei tari. Dar mai pronuntat ca in celelalte texte ale autorului, aici apare cu pregnanta politicul la suprafata.
Kars constituie locul unei istorii foarte framintate la rascrucea dintre Rusia, Iran, Armenia, Georgia si Turcia cu o populatie multiculturala formata din turci, kurzi, armeni, greci si alte nationalitati. Astfel aceste tensiuni nu vin numai din istorie, ci sint si foarte actuale. Datorita disputelor dintre Armenia si Azerbaidjan s-a inchis granita turceasca cu Armenia. Istoria armeana prezenta pretutindeni in Kars se trece sub tacere in Turcia moderna, mai ales Genocidul contra armenilor. Prin inchiderea granitelor cu Armenia, s-a retezat practic baza economica a fostului Kars infloritor de odinioara, contrabanda si criminalitatea jucind rolul principal. O alta tema o constituie confruntarea armatei turcesti cu nationalistii kurzi, pozitia deschisa a scriitorului Orhan Pamuk, fiind de asemenea un motiv al atacurilor contra autorului. Un alt cimp de tensiune se dezvolta intre curentele religioase si serviciile aparatului de stat kemalist. Mai ales in Turcia de Est exista adepti ai miscarilor islamiste, unde interdictia fetelor de a purta acoperamint de cap produce la universitati numeroase si puternice confruntari.
De aceea, poate Pamuk sa dezvolte in Kars intr-o limitare temporala si locala ruptura din Turcia intr-o forma literara. De fapt nu are loc nici o idealizare, critica consta in demistificarea oamenilor, care mai intii apar inumani, fiindca se transforma in agenti ai curentelor, care nu reprezinta de fapt problemele lor. Din perspectiva poetului Ka, acela care urmareste evenimentele din perspectiva vesticului, clarifica fundalurile anagajamentelor politice si a pozitiilor straine, dupa care se ascund actorii implicati in actiune.
Vraja zapezii si a iubirii
Scriitorul Orhan Pamuk concepe in acest roman o imagine fantastica si totodata realista a Turciei moderne.
Ca o minunata romanta se constituie romanul „Zapada“. Ca un cavaler viteaz si trist calareste poetul Ka prin deserturi si munti in indepartatul oras Kars pentru a o cuceri pe printesa inimii sale. Poarta numele de Ipek si este foarte, foarte frumoasa. Prea multe nu se spun despre ea, dar aventurile prin care trece eroul nostru indragostit nu sint nimic pe linga cucerirea unei astfel de femei frumoase..
Dar nu este o doar poveste. Si asta pentru ca povestea ne este istorisita de cineva care stie mult mai multe decit Ka. Naratorul care prezinta multe asemanari cu Orhan Pamuk, calatoreste peste ani in micul oras Kars pentru a reconstrui soarta prietenului sau. Ka este ucis intre timp la Frankfurt de un necunoscut, poate din cauza tulburarilor politice de atunci. Dar acest lucru nu-l descopera niciodata povestitorul. }ntre el si prietenul sau Ka exista multe similititudini, nu numai aceea ca amindoi sint scriitori. Naratorul se indragosteste si el de Ipek si ii marturiseste dragostea sa. Deci o poveste trista? In final da, dar este de fapt o poveste a zapezii si a iubirii. Zapada il vrajeste pe poetul Ka si il umple de o bucurie copilareasca. Un actor preia puterea si singele teatral devine singe omenesc.
Si dragostea vrajeste lumea.. Ipek si Ka vor petrece impreuna o noapte fericita. Dar pina sa se ajunga acolo, are loc pe scena politica o tragedie. In teatrul popular al orasului inchis de zapada cazuta, are loc o seara pestrita. Ka citeste o poezie proprie, fostul actor, renumit odata, pune in scena o piesa din perioada lui Atatürk. Este vorba de o femeie, care doreste sa-si dea jos acoperamintul de cap, dar este oprita de barbatii islamisti. Ea isi arde valul, fanaticii musulmani vor s-o ucida, dar este salvata de soldatii Republicii.
Piesa este veche, toti o cunosc. Fiindca in micul oras Kars exista o epidemie de sinucideri a tinerelor fete, care ar fi dorit astfel sa demonstreze contra interdictiei de a purta acoperamint de cap. Directorul Universitatii Pedagogice, care interzicea studentelor intrarea cu capul acoperit, fusese ucis de un musulman fanatic. Intr-o sala supraplina sint adunate acum toate fortele, liberalii burghezi de extrema orientare Atatürk, proletariatul kurd, studentii de la scoala islamica de predicatori, forte politienesti, soldati, membri ai serviciilor secrete.
In momentul in care femeia trebuie salvata, se trag gloante de adevaratii soldati, singele teatral devine singe omenesc. Condusi de acelasi actor Sunay, o mina de soldati preiau puterea pentru a apara orasul contra puterii musulmane, arunca cu grenade in jurul lor, fac arestari si trag focuri de arma. In cursul evenimentelor tulburi, un frumos terorist, un seic si Ka joaca un rol important.
Dar fiindca toata naratiunea este redata din perspectiva indragostitului Ka, are loc o perceptie invaluita, care face ca tragicul sa apara comic. Si fiindca prietenul narator al lui Ka intervine mereu, aceasta mixtura de cabala si iubire devine spatiala si plastica. Patosul salvatorilor de patrie este indreptatit, dar totusi poezia lui Ka este de inventie pura, dar politic oarba, avintul religios al musulmanilor credinciosi este autentic, constituind in acelasi timp expresia saraciei si inculturii.
Orhan Pamuk a inscenat acest roman foarte sugestiv. Scene rapide si silentioase, romantice si politice alterneaza reciproc. Asupra actiunilor intunecate grotescul isi rasfringe lumina si anume opririle permanente de curent electric sau spionii, permanent tinuti sub observatie sau ziarul de provincie mereu actual, si peste toate acestea intotdeauna cade zapada, ce capata dimensiuni de simbol.
Romanul a trezit un rasunet international, in special datorita faptului ca a tratat teme politice foarte ascunse. Pentru lucrarile sale Orhan Pamuk a primit cele mai importante premii turcesti de literatura, Premiul de Pace al Librarilor Germani (2005), Independent Foreign Fiction Award (1990) si Prix de la découverte européenne (1991). New York Times a celebrat romanul „Zapada“ ca cel mai bun roman strain al anului 2004, dar incununarea scriitorului a avut loc prin decernarea Premiului Nobel pentru Literatura in 2006.
1 Orhan Pamuk, SCHNEE, Roman, -Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, September, 2007, 512 S.
Izolati complet de lumea exterioara de abundenta zapada, fortele politice turcesti se confrunta intr-un microcosmos complet izolat. Datorita limitarii spatiale si temporare a actiunii, curentele politice si clasice devin oameni, ale caror motive sint urmarite in roman.
Kerim Alakusoglu, pe scurt Ka, se numeste eroul romanului „Zapada“ iar „Kafkas“ este universitatea orasului caucazian Kars. Nu constituie o intimplare, numele povestitorului si romancierului „Orhan“, care merge pe urmele prietenului sau poetul „Ka“, numele personajului principal, „Kar“, zapada si „Kars“, numele locului actiunii romanului formeaza laolalta o rezonanta tripla poetica, care aminteste nu in ultimul rind de personajul pierdut al lui Kafka „Josef K.“ .
Ca si in toate romanele lui Pamuk, si in aceasta opera este vorba de tensiunile din Turcia, dintre est si vest, dintre diversele curente politice si religioase precum si despre istoria bogata in conflicte ale acestei tari. Dar mai pronuntat ca in celelalte texte ale autorului, aici apare cu pregnanta politicul la suprafata.
Kars constituie locul unei istorii foarte framintate la rascrucea dintre Rusia, Iran, Armenia, Georgia si Turcia cu o populatie multiculturala formata din turci, kurzi, armeni, greci si alte nationalitati. Astfel aceste tensiuni nu vin numai din istorie, ci sint si foarte actuale. Datorita disputelor dintre Armenia si Azerbaidjan s-a inchis granita turceasca cu Armenia. Istoria armeana prezenta pretutindeni in Kars se trece sub tacere in Turcia moderna, mai ales Genocidul contra armenilor. Prin inchiderea granitelor cu Armenia, s-a retezat practic baza economica a fostului Kars infloritor de odinioara, contrabanda si criminalitatea jucind rolul principal. O alta tema o constituie confruntarea armatei turcesti cu nationalistii kurzi, pozitia deschisa a scriitorului Orhan Pamuk, fiind de asemenea un motiv al atacurilor contra autorului. Un alt cimp de tensiune se dezvolta intre curentele religioase si serviciile aparatului de stat kemalist. Mai ales in Turcia de Est exista adepti ai miscarilor islamiste, unde interdictia fetelor de a purta acoperamint de cap produce la universitati numeroase si puternice confruntari.
De aceea, poate Pamuk sa dezvolte in Kars intr-o limitare temporala si locala ruptura din Turcia intr-o forma literara. De fapt nu are loc nici o idealizare, critica consta in demistificarea oamenilor, care mai intii apar inumani, fiindca se transforma in agenti ai curentelor, care nu reprezinta de fapt problemele lor. Din perspectiva poetului Ka, acela care urmareste evenimentele din perspectiva vesticului, clarifica fundalurile anagajamentelor politice si a pozitiilor straine, dupa care se ascund actorii implicati in actiune.
Vraja zapezii si a iubirii
Scriitorul Orhan Pamuk concepe in acest roman o imagine fantastica si totodata realista a Turciei moderne.
Ca o minunata romanta se constituie romanul „Zapada“. Ca un cavaler viteaz si trist calareste poetul Ka prin deserturi si munti in indepartatul oras Kars pentru a o cuceri pe printesa inimii sale. Poarta numele de Ipek si este foarte, foarte frumoasa. Prea multe nu se spun despre ea, dar aventurile prin care trece eroul nostru indragostit nu sint nimic pe linga cucerirea unei astfel de femei frumoase..
Dar nu este o doar poveste. Si asta pentru ca povestea ne este istorisita de cineva care stie mult mai multe decit Ka. Naratorul care prezinta multe asemanari cu Orhan Pamuk, calatoreste peste ani in micul oras Kars pentru a reconstrui soarta prietenului sau. Ka este ucis intre timp la Frankfurt de un necunoscut, poate din cauza tulburarilor politice de atunci. Dar acest lucru nu-l descopera niciodata povestitorul. }ntre el si prietenul sau Ka exista multe similititudini, nu numai aceea ca amindoi sint scriitori. Naratorul se indragosteste si el de Ipek si ii marturiseste dragostea sa. Deci o poveste trista? In final da, dar este de fapt o poveste a zapezii si a iubirii. Zapada il vrajeste pe poetul Ka si il umple de o bucurie copilareasca. Un actor preia puterea si singele teatral devine singe omenesc.
Si dragostea vrajeste lumea.. Ipek si Ka vor petrece impreuna o noapte fericita. Dar pina sa se ajunga acolo, are loc pe scena politica o tragedie. In teatrul popular al orasului inchis de zapada cazuta, are loc o seara pestrita. Ka citeste o poezie proprie, fostul actor, renumit odata, pune in scena o piesa din perioada lui Atatürk. Este vorba de o femeie, care doreste sa-si dea jos acoperamintul de cap, dar este oprita de barbatii islamisti. Ea isi arde valul, fanaticii musulmani vor s-o ucida, dar este salvata de soldatii Republicii.
Piesa este veche, toti o cunosc. Fiindca in micul oras Kars exista o epidemie de sinucideri a tinerelor fete, care ar fi dorit astfel sa demonstreze contra interdictiei de a purta acoperamint de cap. Directorul Universitatii Pedagogice, care interzicea studentelor intrarea cu capul acoperit, fusese ucis de un musulman fanatic. Intr-o sala supraplina sint adunate acum toate fortele, liberalii burghezi de extrema orientare Atatürk, proletariatul kurd, studentii de la scoala islamica de predicatori, forte politienesti, soldati, membri ai serviciilor secrete.
In momentul in care femeia trebuie salvata, se trag gloante de adevaratii soldati, singele teatral devine singe omenesc. Condusi de acelasi actor Sunay, o mina de soldati preiau puterea pentru a apara orasul contra puterii musulmane, arunca cu grenade in jurul lor, fac arestari si trag focuri de arma. In cursul evenimentelor tulburi, un frumos terorist, un seic si Ka joaca un rol important.
Dar fiindca toata naratiunea este redata din perspectiva indragostitului Ka, are loc o perceptie invaluita, care face ca tragicul sa apara comic. Si fiindca prietenul narator al lui Ka intervine mereu, aceasta mixtura de cabala si iubire devine spatiala si plastica. Patosul salvatorilor de patrie este indreptatit, dar totusi poezia lui Ka este de inventie pura, dar politic oarba, avintul religios al musulmanilor credinciosi este autentic, constituind in acelasi timp expresia saraciei si inculturii.
Orhan Pamuk a inscenat acest roman foarte sugestiv. Scene rapide si silentioase, romantice si politice alterneaza reciproc. Asupra actiunilor intunecate grotescul isi rasfringe lumina si anume opririle permanente de curent electric sau spionii, permanent tinuti sub observatie sau ziarul de provincie mereu actual, si peste toate acestea intotdeauna cade zapada, ce capata dimensiuni de simbol.
Romanul a trezit un rasunet international, in special datorita faptului ca a tratat teme politice foarte ascunse. Pentru lucrarile sale Orhan Pamuk a primit cele mai importante premii turcesti de literatura, Premiul de Pace al Librarilor Germani (2005), Independent Foreign Fiction Award (1990) si Prix de la découverte européenne (1991). New York Times a celebrat romanul „Zapada“ ca cel mai bun roman strain al anului 2004, dar incununarea scriitorului a avut loc prin decernarea Premiului Nobel pentru Literatura in 2006.
1 Orhan Pamuk, SCHNEE, Roman, -Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, September, 2007, 512 S.
DIANA TOMASIAN SAHAGHIAN