Periodic al
Uniunii Armenilor
din Romania
Uniunii Armenilor
din Romania
Documentarul Strunga a fost prezentat la Festivalul de Film "Caisa de Aur" Erevan 2007 si nominalizat la sectiunea film documentar AFFMA desfasurat la Hollywood 2007.
Contact
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Interviu Armen Ashotian:
"Astazi Turcia inca nu este pregatita pentru Uniunea Europeana"
"Astazi Turcia inca nu este pregatita pentru Uniunea Europeana"
Disponibilitatea comunitatii internationale de a-i acorda independenta provinciei Kosovo ridica unele intrebari, prima dintre acestea fiind cum se poate repercuta acest fapt asupra deznodamintului conflictelor "inghetate" din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI), in special asupra rezolvarii conflictului din Karabagh. Situatia creata este comentata de politologul Armen Asotian, membru al Comisiei pentru Integrare Europeana a Adunarii Nationale a Armeniei.
Se vorbeste mult astazi despre viitoarea independenta a provinciei Kosovo si despre precedentul creat pentru conflictele din spatiul CSI. Care este opinia dumneavoastra?
Asceste probleme se afla in planul realpolitik-ului. Problema Karabaghului nu are nevoie de un precedent, ea se reglementeaza exclusiv in cadrul dreptului international. Argumentele partii azere sint false, in schimb cele ale partii armene se fondeaza pe dreptul international. Iar daca provinciei Kosovo ii este acordata independenta, atunci Karabaghul are cu atit mai mult acest drept. Si apoi, intre Karabagh si Kosovo exista numeroase deosebiri. Republica Karabaghul de Munte este un stat format, cu o economie in curs de dezvoltare, ce detine controlul propriului teritoriu. Si, cel mai important lucru, Karabaghul nu reprezinta un factor de instabilitate in regiune, ceea ce nu se poate spune despre Kosovo. Singurul minus este factorul demografic. In Kosovo traiesc 2 milioane de albanezi, iar in Karabagh 150 de mii de armeni. Dar, oricum ar fi, Karabaghul nu a fost si nu va fi niciodata parte integranta a Azerbaidjanului. In cazul in care comunitatea internationala recunoaste independenta Kosovo, dar nu si pe cea a Karabaghului, atunci acesta va fi un exemplu strigator si cinic de dublu standard.
In aceasta chestiune un rol important il joaca Rusia...
Intr-adevar, rolul Rusiei in Balcani este foarte mare, ca si in Caucaz, dar politica balcanica a fost multa vreme prioritara. Astazi de fapt urmarim prabusirea diplomatiei rusesti in Balcani, iar Kosovo este ultima chestiune in care Rusia mai poate avea o influenta. In acelasi timp, astazi Rusia poate sa-si anunte refacerea statutului sau de superputere. Daca va putea aceasta cu adevarat sa-si refaca puterea din trecut, vom vedea in Kosovo. Iar daca, profitind de precedentul din Kosovo, nu va da dovada de hotarire in aplicarea aceleasi metode pentru a taia nodurile din Caucazul de Sud, atunci isi va pierde definitiv statutul de superputere.
In chestiunea aderarii Turciei la Uniunea Europeana exista cel putin doua opinii. Unii spun ca aceasta este benefica pentru Armenia, altii spun ca nu e treaba noastra...
Nu, aceasta este tocmai treaba noastra. Chestiunea aderarii Turciei la UE tine de interesele nationale ale Armeniei. Daca va adera acea Turcie care nu se teme de trecutul sau, care corespunde normelor europene in domeniul drepturilor minoritatilor nationale si cel al libertatii de exprimare (ceea ce este extrem de important din perspectiva transparentei mediului informational, am in vedere aici arhivele si documentele), care are o economie transparenta, atunci acesta ar fi un vecin la care putem doar visa. Dar astazi Turcia inca nu este pregatita pentru Uniunea Europeana. Nu trebuie sa uitam nici ca integrarea europeana reprezinta o prioritate a politicii externe a Armeniei. Este vorba de programul de vecinatate europeana si programul de parteneriat individual cu NATO. O Turcie membra a UE ar insemna o granita terestra deschisa, fara de care nu ar fi posibila o integrare europeana deplina. Adica, din punct de vedere strategic, Armenia este intr-adevar interesata de aderarea Turciei la UE. Iar o Turcie democratica este in principiu posibila, totul depinde de dulceata si marimea "placintii" europene.
Dar astazi Turcia este destul de imprevizibila...
Da, pina acum aceasta tara se gaseste in cautarea identitatii sale nationale si statale. Turcii se gasesc in acest proces de mai bine de 70 de ani si nu se stie cum va arata ultima optiune. Dar un lucru este clar: principala amenintare pentru Armenia vine dinspre Turcia. Dintr-o perspectiva globala, relatiile armeno-turce reprezinta piatra unghiulara a structurii geostrategice a regiunii. Imbunatatirea relatiilor la toate nivelurile ar duce la o reevaluare a pozitiei tarilor din regiune, iar in primul rind acest lucru priveste Rusia. Desigur ca si Iranul, Gruzia si Azerbaidjanul. Multe dintre parti sint interesate de ameliorarea relatiilor. Cele mai active in aceasta chestiune sint Statele Unite si Uniunea Europeana, dar Rusia inca nu intreprinde nimic in aceasta directie. Puteam astepta mai mult de la ei. Poate ca Rusia este ingrijorata de perspectiva inchiderii bazei miltare 102? Dar relatiile noastre au baze mai solide decit simpla cooperare militara.
Se spune ca Armenia a pierdut razboiul informational cu Azerbaidjanul. Impartasiti aceasta opinie?
Nu sint de acord, dar trebuie sa fac niste precizari. Este adevarat ca nu pierdem razboiul informational, acest lucru se intimpla in special datorita resurselor informationale si eforturilor Diasporei. Dar nu avem o politica informationala a statului. Deseori raminem in urma evenimentelor. In Armenia lipseste coordonarea dintre centrele de analiza si conducerea politica a tarii. Iar apoi, noi nu intelegem pe deplin importanta Internetului si actionam fie la nivel de amatori, fie din pur entuziasm. Se spune ca nu avem unde sa fugim unii de ceilalti, ca Armenia si Azerbaidjanul sint vecini, dar ambele parti au o politica informationala care duce in prapastie.
PanArmenian.net
Se vorbeste mult astazi despre viitoarea independenta a provinciei Kosovo si despre precedentul creat pentru conflictele din spatiul CSI. Care este opinia dumneavoastra?
Asceste probleme se afla in planul realpolitik-ului. Problema Karabaghului nu are nevoie de un precedent, ea se reglementeaza exclusiv in cadrul dreptului international. Argumentele partii azere sint false, in schimb cele ale partii armene se fondeaza pe dreptul international. Iar daca provinciei Kosovo ii este acordata independenta, atunci Karabaghul are cu atit mai mult acest drept. Si apoi, intre Karabagh si Kosovo exista numeroase deosebiri. Republica Karabaghul de Munte este un stat format, cu o economie in curs de dezvoltare, ce detine controlul propriului teritoriu. Si, cel mai important lucru, Karabaghul nu reprezinta un factor de instabilitate in regiune, ceea ce nu se poate spune despre Kosovo. Singurul minus este factorul demografic. In Kosovo traiesc 2 milioane de albanezi, iar in Karabagh 150 de mii de armeni. Dar, oricum ar fi, Karabaghul nu a fost si nu va fi niciodata parte integranta a Azerbaidjanului. In cazul in care comunitatea internationala recunoaste independenta Kosovo, dar nu si pe cea a Karabaghului, atunci acesta va fi un exemplu strigator si cinic de dublu standard.
In aceasta chestiune un rol important il joaca Rusia...
Intr-adevar, rolul Rusiei in Balcani este foarte mare, ca si in Caucaz, dar politica balcanica a fost multa vreme prioritara. Astazi de fapt urmarim prabusirea diplomatiei rusesti in Balcani, iar Kosovo este ultima chestiune in care Rusia mai poate avea o influenta. In acelasi timp, astazi Rusia poate sa-si anunte refacerea statutului sau de superputere. Daca va putea aceasta cu adevarat sa-si refaca puterea din trecut, vom vedea in Kosovo. Iar daca, profitind de precedentul din Kosovo, nu va da dovada de hotarire in aplicarea aceleasi metode pentru a taia nodurile din Caucazul de Sud, atunci isi va pierde definitiv statutul de superputere.
In chestiunea aderarii Turciei la Uniunea Europeana exista cel putin doua opinii. Unii spun ca aceasta este benefica pentru Armenia, altii spun ca nu e treaba noastra...
Nu, aceasta este tocmai treaba noastra. Chestiunea aderarii Turciei la UE tine de interesele nationale ale Armeniei. Daca va adera acea Turcie care nu se teme de trecutul sau, care corespunde normelor europene in domeniul drepturilor minoritatilor nationale si cel al libertatii de exprimare (ceea ce este extrem de important din perspectiva transparentei mediului informational, am in vedere aici arhivele si documentele), care are o economie transparenta, atunci acesta ar fi un vecin la care putem doar visa. Dar astazi Turcia inca nu este pregatita pentru Uniunea Europeana. Nu trebuie sa uitam nici ca integrarea europeana reprezinta o prioritate a politicii externe a Armeniei. Este vorba de programul de vecinatate europeana si programul de parteneriat individual cu NATO. O Turcie membra a UE ar insemna o granita terestra deschisa, fara de care nu ar fi posibila o integrare europeana deplina. Adica, din punct de vedere strategic, Armenia este intr-adevar interesata de aderarea Turciei la UE. Iar o Turcie democratica este in principiu posibila, totul depinde de dulceata si marimea "placintii" europene.
Dar astazi Turcia este destul de imprevizibila...
Da, pina acum aceasta tara se gaseste in cautarea identitatii sale nationale si statale. Turcii se gasesc in acest proces de mai bine de 70 de ani si nu se stie cum va arata ultima optiune. Dar un lucru este clar: principala amenintare pentru Armenia vine dinspre Turcia. Dintr-o perspectiva globala, relatiile armeno-turce reprezinta piatra unghiulara a structurii geostrategice a regiunii. Imbunatatirea relatiilor la toate nivelurile ar duce la o reevaluare a pozitiei tarilor din regiune, iar in primul rind acest lucru priveste Rusia. Desigur ca si Iranul, Gruzia si Azerbaidjanul. Multe dintre parti sint interesate de ameliorarea relatiilor. Cele mai active in aceasta chestiune sint Statele Unite si Uniunea Europeana, dar Rusia inca nu intreprinde nimic in aceasta directie. Puteam astepta mai mult de la ei. Poate ca Rusia este ingrijorata de perspectiva inchiderii bazei miltare 102? Dar relatiile noastre au baze mai solide decit simpla cooperare militara.
Se spune ca Armenia a pierdut razboiul informational cu Azerbaidjanul. Impartasiti aceasta opinie?
Nu sint de acord, dar trebuie sa fac niste precizari. Este adevarat ca nu pierdem razboiul informational, acest lucru se intimpla in special datorita resurselor informationale si eforturilor Diasporei. Dar nu avem o politica informationala a statului. Deseori raminem in urma evenimentelor. In Armenia lipseste coordonarea dintre centrele de analiza si conducerea politica a tarii. Iar apoi, noi nu intelegem pe deplin importanta Internetului si actionam fie la nivel de amatori, fie din pur entuziasm. Se spune ca nu avem unde sa fugim unii de ceilalti, ca Armenia si Azerbaidjanul sint vecini, dar ambele parti au o politica informationala care duce in prapastie.
PanArmenian.net