Periodic al
Uniunii Armenilor
din Romania
Uniunii Armenilor
din Romania
Contact
Interculturalitate si interetnicitate īn municipiul Iasi
Comunitatea armeana
Comunitatea armeana
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Documentarul Strunga a fost prezentat la Festivalul de Film "Golden Apricot" Erevan 2007 si nominalizat la "Best Documentary Film" Festivalul AFFMA desfasurat la Hollywood 2007.
Pe parcursul secolelor al XI-lea al XIV-lea au avut loc cinci exoduri ale armenilor din cauza caderii Regatului Armeniei Mari.
Primul exod a avut loc īn anul 1064 din cauza prigonirii populatiei armene de catre turcii selgiucizi, cīnd acestia au emigrat catre Cicilia, Crimeea si Polonia.
Al doilea exod s-a produs īn 1239 din cauza invaziei tatarilor, populatia migrīnd īn Moldova si Polonia.
Īn anul 1299 a avut loc al treilea exod care a avut ca urmare formarea unei colonii comerciale īn Crimeea. Aceasta a intrat, ulterior, īn relatii cu Moldova.
Al patrulea exod s-a datorat cutremurului din 1319, care a distrus orasul Ani, precum si foametei provocate de acesta.
Ultimul exod s-a produs din cauza invaziei mongolilor īn Armenia apuseana īn anul 1342.
Īn general exodurile populatiei armene au fost provocate fie de invazii, fie de dezastre naturale. Acestea au determinat populatia sa caute alte locuri, mai sigure si mai īndepartate, migrīnd īn Galitia, Polonia, Moravia si Moldova, unde au format grupuri etnice distincte, aflate īn bune relatii cu bastinasii.
Prima atestare a prezentei armenilor pe teritoriul romānesc este o inscriptie pe o piatra de mormīnt din Cetatea Alba, datīnd din anul 967.
Īn Transilvania este semnalata, de asemenea, prezenta unei colonii armenesti. Cronicarii maghiari Simon de Kezai si Thuroczi scriu ca, īn timpul ducelui Géza (972-997) si al regelui Stefan (997-1038), s-au stabilit īn aceasta zona, pe līnga poloni, greci, spanioli si altii, un numar de armeni care au fost īnzestrati cu privilegii si cu titluri nobiliare. Īn Tara Romāneasca, armenii s-au asezat mai tīrziu, īn sec. al XIV-lea, venind din Armenia si Crimeea. Prezente armenesti sīnt mentionate īn anii 1400-1435 la Bucuresti, Tīrgoviste, Pitesti, Craiova, Giurgiu, iar īncepīnd din 1500 este semnalata existenta armenilor la Babadag, īn Dobrogea.
Cea mai importanta comunitate de armeni a fost īnsa cea din Moldova, existenta din secolele al X-lea al XI-lea. Armenii veniti aici faceau parte din paturile bogate de aristocrati, negustori, mestesugari care īsi salvau viata, bunurile, dar si credinta.
Īn consecinta putem spune ca la sfīrsitul Evului Mediu armenii erau prezenti īn toate provinciilor romānesti.
Am aplicat metoda de cercetare, interviul, doamnei Azaduhi Varduca, descendenta a unei importante familii de armeni, care a īntemeiat orasul Armenopolis, azi Gherla:
Cum au influentat armenii cultura romānesca ?
Īn primul rānd ar trebui sa vorbim despre orasul Armenopolis, azi Gherla. Acesta a fost īntemeiat īn anul 1700, primul act īn care este mentionata existenta acestuia este din august 1700.
Īn urma unor revolte din Moldova, la care au participat si boieri armeni, 3000 dintre acestia fug īn Transilvania . Acestia pleca din Moldova īn mai multe valuri, armenii fiind prezenti īn Transilvania īnca din 1200. Ajunsi aici, cumpara un petec de pamānt de 1 km patrat si īntemeiaza orasul Armenopolis.
Orasul a fost structurat īn felul urmator : strazi paralele intersectate de alte strazi paralele, orasul fiind īmpartin īn mai multe cartiere ( cartierul roman, cartierul armean, etc).
Orasul se bucura de autonomie absoluta. Pentru secolul XIV era ceva cu totul deosebit. Acesta avea unsprezece biserici, scoli, spitale, etc.
Īn 1907 ia fiinta muzeul armenesc, ce contine obiecte de patrimoniu.
Ce s-a pastrat din traditiile si obiceiurile armene?
Costumele populare s-au pierdut deoarece armenii plecasera īn urma cu 800 de ani din tara lor. La capitolul muzica s-au pastrat niste portative, īnsa doar atunci cānd cineva vrea sa īnvete cu adevarat cāntece armenesti, se pot aduce portative din capitala, Erevan. Dansul se mai pastreaza si astazi īnsa nu exista o traditie specifica īn legatura cu acest obicei.
Ce puteti spune despre arhitectura armeneasca ?
Arhitectura religioasa este una de tip romano-catolica iar īn general,īn oras īntālnim un baroc transilvan vizibil īn casele de patrimoaniu, ce dateaza din anul 1840.
Ce oameni de etnie armeana din Gherla s-au remarcat īn cultura romānesca?
Aici putem vorbi despre Songott Crishtov care a scris o monografie a orasului Gherla. Pe coperta acesteia este scris numele orasului īn patru limbi. Monografia este structurata īn patru volume, toate avānd o mare importanta pentru armeni , vorbind despre istoria orasului si despre familiile armene ce traiau acolo.
O alta personalitate a culturii armenesti este Arredic Lucaci care a scris o monografie a orasului Dumbraveni.
Primul exod a avut loc īn anul 1064 din cauza prigonirii populatiei armene de catre turcii selgiucizi, cīnd acestia au emigrat catre Cicilia, Crimeea si Polonia.
Al doilea exod s-a produs īn 1239 din cauza invaziei tatarilor, populatia migrīnd īn Moldova si Polonia.
Īn anul 1299 a avut loc al treilea exod care a avut ca urmare formarea unei colonii comerciale īn Crimeea. Aceasta a intrat, ulterior, īn relatii cu Moldova.
Al patrulea exod s-a datorat cutremurului din 1319, care a distrus orasul Ani, precum si foametei provocate de acesta.
Ultimul exod s-a produs din cauza invaziei mongolilor īn Armenia apuseana īn anul 1342.
Īn general exodurile populatiei armene au fost provocate fie de invazii, fie de dezastre naturale. Acestea au determinat populatia sa caute alte locuri, mai sigure si mai īndepartate, migrīnd īn Galitia, Polonia, Moravia si Moldova, unde au format grupuri etnice distincte, aflate īn bune relatii cu bastinasii.
Prima atestare a prezentei armenilor pe teritoriul romānesc este o inscriptie pe o piatra de mormīnt din Cetatea Alba, datīnd din anul 967.
Īn Transilvania este semnalata, de asemenea, prezenta unei colonii armenesti. Cronicarii maghiari Simon de Kezai si Thuroczi scriu ca, īn timpul ducelui Géza (972-997) si al regelui Stefan (997-1038), s-au stabilit īn aceasta zona, pe līnga poloni, greci, spanioli si altii, un numar de armeni care au fost īnzestrati cu privilegii si cu titluri nobiliare. Īn Tara Romāneasca, armenii s-au asezat mai tīrziu, īn sec. al XIV-lea, venind din Armenia si Crimeea. Prezente armenesti sīnt mentionate īn anii 1400-1435 la Bucuresti, Tīrgoviste, Pitesti, Craiova, Giurgiu, iar īncepīnd din 1500 este semnalata existenta armenilor la Babadag, īn Dobrogea.
Cea mai importanta comunitate de armeni a fost īnsa cea din Moldova, existenta din secolele al X-lea al XI-lea. Armenii veniti aici faceau parte din paturile bogate de aristocrati, negustori, mestesugari care īsi salvau viata, bunurile, dar si credinta.
Īn consecinta putem spune ca la sfīrsitul Evului Mediu armenii erau prezenti īn toate provinciilor romānesti.
Am aplicat metoda de cercetare, interviul, doamnei Azaduhi Varduca, descendenta a unei importante familii de armeni, care a īntemeiat orasul Armenopolis, azi Gherla:
Cum au influentat armenii cultura romānesca ?
Īn primul rānd ar trebui sa vorbim despre orasul Armenopolis, azi Gherla. Acesta a fost īntemeiat īn anul 1700, primul act īn care este mentionata existenta acestuia este din august 1700.
Īn urma unor revolte din Moldova, la care au participat si boieri armeni, 3000 dintre acestia fug īn Transilvania . Acestia pleca din Moldova īn mai multe valuri, armenii fiind prezenti īn Transilvania īnca din 1200. Ajunsi aici, cumpara un petec de pamānt de 1 km patrat si īntemeiaza orasul Armenopolis.
Orasul a fost structurat īn felul urmator : strazi paralele intersectate de alte strazi paralele, orasul fiind īmpartin īn mai multe cartiere ( cartierul roman, cartierul armean, etc).
Orasul se bucura de autonomie absoluta. Pentru secolul XIV era ceva cu totul deosebit. Acesta avea unsprezece biserici, scoli, spitale, etc.
Īn 1907 ia fiinta muzeul armenesc, ce contine obiecte de patrimoniu.
Ce s-a pastrat din traditiile si obiceiurile armene?
Costumele populare s-au pierdut deoarece armenii plecasera īn urma cu 800 de ani din tara lor. La capitolul muzica s-au pastrat niste portative, īnsa doar atunci cānd cineva vrea sa īnvete cu adevarat cāntece armenesti, se pot aduce portative din capitala, Erevan. Dansul se mai pastreaza si astazi īnsa nu exista o traditie specifica īn legatura cu acest obicei.
Ce puteti spune despre arhitectura armeneasca ?
Arhitectura religioasa este una de tip romano-catolica iar īn general,īn oras īntālnim un baroc transilvan vizibil īn casele de patrimoaniu, ce dateaza din anul 1840.
Ce oameni de etnie armeana din Gherla s-au remarcat īn cultura romānesca?
Aici putem vorbi despre Songott Crishtov care a scris o monografie a orasului Gherla. Pe coperta acesteia este scris numele orasului īn patru limbi. Monografia este structurata īn patru volume, toate avānd o mare importanta pentru armeni , vorbind despre istoria orasului si despre familiile armene ce traiau acolo.
O alta personalitate a culturii armenesti este Arredic Lucaci care a scris o monografie a orasului Dumbraveni.
Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului organizeaza in fiecare an Concursul Interdisciplinar de Cultura si Civilizatie romaneasca la care sint invitati sa participe elevi de liceu. Sectiunile de concurs cuprind: Studiu privind particularitati etnografice/etnologice si lingvistice locale, Studiu privind mentalitati culturale si cercetare sociologica, Monografii istorice locale. Concursul se desfasoara īn doua etape: judeteana si nationala. La etapa judeteana echipa compusa din Croitoru Nina, clasa a XII-a F; Iftimoai Andrada-Georgiana, clasa a XI- E; Maftei Bianca-Catalina, clasa a XI-a E si coordonata de Prof. Dr. Ana-Irina Iorga de la liceul teoretic D. Cantemir din Iasi au obtinut premiul II. Publicam in serial aceasta lucrare. |
Capitolul III - Armenii din Romania
Muzeul armenesc de istorie, Gherla