Periodic al
Uniunii Armenilor
din Romania
Uniunii Armenilor
din Romania
Contact
Interculturalitate si interetnicitate în municipiul Iasi
– Comunitatea armeana –
– Comunitatea armeana –
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Documentarul Strunga a fost prezentat la Festivalul de Film "Golden Apricot" Erevan 2007 si nominalizat la "Best Documentary Film" – Festivalul AFFMA desfasurat la Hollywood 2007.
Lucrarea noastra priveste formarea comunitatii armene în spatiul românesc, contributia sa la dezvoltarea economica a oraselor medievalo- românesti si ecoul acestei realitati în societatea româneasca din secolele XII-XIII pina în prezent.
Ipoteza acestei lucrari este: daca armenii erau o comunitate puternica si bine organizata în Moldova medievala, atunci ei sint si astazi o comunitate importanta în societatea româneasca.
Scopul nostru este de a ilustra prezenta armenilor pe teritoriul Moldovei, reliefind integrarea lor originala în istoria Moldovei si rolul social în cadrul ei.
Nicolae Iorga descrie activitatea armenilor înainte de unirea Principatelor astfel:
„Negustorul armean, din Galitia mai ales, harnic, ager, foarte curat si purtator al unei civilizatii rasaritene si apusene mai înalte. El a durat bolti si case de caramida, a cuprins între ele strazi pline de zgomot si de miscare, s-a îmbogatit si a îmbogatit pe carausii si mesterii, pe oamenii de munca mai grea ai tarii.“ Aceasta afirmatie atesta faptul ca armenii au contribuit la ridicarea nivelului de trai al populatiei precum si faptul ca au adus elemente de civilizatie menite sa îmbunatateasca viata moldovenilor.
Astfel comunitatea armeana a jucat un rol incontestabil în istoria noastra.
Ipoteza acestei lucrari este: daca armenii erau o comunitate puternica si bine organizata în Moldova medievala, atunci ei sint si astazi o comunitate importanta în societatea româneasca.
Scopul nostru este de a ilustra prezenta armenilor pe teritoriul Moldovei, reliefind integrarea lor originala în istoria Moldovei si rolul social în cadrul ei.
Nicolae Iorga descrie activitatea armenilor înainte de unirea Principatelor astfel:
„Negustorul armean, din Galitia mai ales, harnic, ager, foarte curat si purtator al unei civilizatii rasaritene si apusene mai înalte. El a durat bolti si case de caramida, a cuprins între ele strazi pline de zgomot si de miscare, s-a îmbogatit si a îmbogatit pe carausii si mesterii, pe oamenii de munca mai grea ai tarii.“ Aceasta afirmatie atesta faptul ca armenii au contribuit la ridicarea nivelului de trai al populatiei precum si faptul ca au adus elemente de civilizatie menite sa îmbunatateasca viata moldovenilor.
Astfel comunitatea armeana a jucat un rol incontestabil în istoria noastra.
Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului organizeaza in fiecare an Concursul Interdisciplinar de Cultura si Civilizatie romaneasca la care sint invitati sa participe elevi de liceu. Sectiunile de concurs cuprind: Studiu privind particularitati etnografice/etnologice si lingvistice locale, Studiu privind mentalitati culturale si cercetare sociologica, Monografii istorice locale. Concursul se desfasoara în doua etape: judeteana si nationala. La etapa judeteana echipa compusa din Croitoru Nina, clasa a XII-a F; Iftimoai Andrada-Georgiana, clasa a XI- E; Maftei Bianca-Catalina, clasa a XI-a E si coordonata de Prof. Dr. Ana-Irina Iorga de la liceul teoretic „D. Cantemir“ din Iasi au obtinut premiul II. Publicam in serial aceasta lucrare. |
Introducere
Armenia este o tara plasata în Caucazul de sud, între Marea Neagra si Marea Caspica. Ea se învecineaza la vest cu Turcia, la nord cu Georgia, la est cu Azerbaidjanul si la sud cu Iranul.
Armenia este astazi membra a Consiliului Europei si a Comunitatii Statelor Independente. Întotdeauna însa a fost un important punct de comunicare între Orient si Occident.
În limba armeana prima denumire a tarii a fost Hayq (pluralul pentru „armeni“, ad literam), apoi, sub influenta limbii persane, a devenit Hayastan; acest nume este format din vechiul cuvint Haya/Hayas si din sufixul persan -ostan, care înseamna „provincie“. Conform legendei, Haik, stranepotul lui Noe, este stramosul poporului armean. De aceea, numele tarii locuite de urmasii lui Haik a fost Haiq. Dar statele vecine, în special Persia Ahemenida, au numit-o Armenia sau Armina, deoarece numele celui mai puternic trib din acea vreme era Armen. Aceasta ultima denumire a fost derivata, probabil, din Armenak, stranepotul lui Haik, sau din Aram, un important conducator al poporului armean.
La jumatatea secolului I î. Hr., Armenia a devenit pentru scurt timp un imperiu vast, care se întindea de la Marea Neagra la Marea Caspica si de la Caucazul Mare la Marea Mediterana. Din punct de vedere cultural, Armenia era de orientare elenistica. Regele Tigranes cel Mare, conducatorul imperiului, se intitula „rege al regilor“ ca urmare a înfringerii Regatului Part. Nu mult dupa aceasta, el este înfrint de Roma, al carei rege clientelar va deveni, împreuna cu urmasii sai Artasizi. Datorita situarii geografice a Armeniei, la rascruce de drumuri comerciale si de continente, teritoriul ei a fost invadat de alte imperii precum asirienii, persii, macedonenii, romanii, iar mai tirziu de catre turci, mongoli si arabi. Acest fapt a dus la deplasari în masa ale populatiei.
Armenia a fost primul stat care a adoptat crestinismul în anul 301 d.Hr., înainte de acordarea tolerantei crestinilor din Imperiul Roman de catre Galerius, si 30-40 de ani înainte de botezul împaratului Sf. Constantin cel Mare. O legenda spune ca demult, un rege se îmbolnavise de lepra.
Boala era cunoscuta si temuta în acele vremuri, asa ca pina si pe acest om îl apuca disperarea cind se gindea la ce îl astepta.
Se auzise însa vorba în popor ca în Israel se afla un mare vindecator capabil de a înfaptui minuni.Acesta nu era nimeni altul decit Iisus. Asa ca s-au trimis oameni pentru a-l cauta pe acest vindecator,dar cind au ajuns la destinatie au aflat ca fusese ucis, rastignit, zacea pe moarte.
În ciuda acestui lucru, oamenii primesc naframa cu care Sfinta Maria l-a sters pe Fiul sau de singe, vindecindu-l astfel pe rege.
Aceasta minune se petrece întradevar astfel înc]t dupa ce regale se sterge pe fata cu naframa se simte mai bine si începe sa se vindece.
A doua zi regele a dat ordin ca poporul armean sa treaca la crestinism. Astfel armenii au fost primul popor care a adoptat religia crestina.
Dupa ce Armenia a fost ocupata de catre mai multe dinastii straine (iraniene, romane, arabe, mongole, etc), Armenia a fost grav slabita. În secolul al XVI-lea, Imperiul Otoman si Persia Safavida si-au împartit teritoriul Armeniei. Luptele dintre acesti beligeranti au dus si la scaderea numerica a populatiei bastinase armene al carei loc a fost treptat luat de diverse populatii de religie islamica.
Între anii 1813 si 1828 Armenia moderna (care consta din regiunele Erevan si Karabakh din Persia) a fost temporar încoroporata în Imperiul Rus. Dupa scurta sa existenta ca o republica independenta dupa Revolutia rusa, Armenia a fost anexata de catre URSS. Între anii 1922 si 1936 ea a existat ca Republica Sovietica Socialista Federala Transcaucaziana (împreuna cu Georgia si Azerbaidjan) si din 1936 p]na în 1991 ca RSS Armeana.
În secolul al XX-lea Armenia a suferit pierderi imense de populatie, mai înt]i, în genocidul organizat de turci din anul 1915, c]nd multi dintre armeni au fost omor]ti în propriile case, altii au fost înecati în Eufrat si multi au murit pe parcursul exodului. Populatia supravietuitoare a fost nevoita sa traverseze, în conditii extrem de dificile, fara apa si fara hrana, desertul sirian. Între anii 1988 si 1994 Armenia a fost antrenata într-un conflict prelungit cu Azerbaidjanul pentru regiunea Nagorno-Karabah.
Armenia legendara si Armenia istorica