Ararat Newspaper. Publisher: Romanian Armenians' Union

De curînd a aparut la editura constanteana Ex Ponto ultimul volum – al treilea – din lucrarea domnului Simion Tavitian despre Armenii din România. Am avut prilejul sa le prezint în ultimii ani si pe celelalte doua, cu toata pretuirea necesara fata de travaliul si devotiunea autorului, a carui vîrsta înaintata si sanatate tot mai precara nu l-a împiedicat sa mearga pîna la capat. Trebuie sa adaug ca, prin încheierea acestui meritoriu proiect, a fost definitivat un demers initiat acum un deceniu si mai bine de regretatul Bogdan Caus în Figuri de armeni din România (1997), pe urmele unor nume de referinta ale comunitatii armene ca Vartan-Victor Mestugian, H. Dj. Siruni, Magîrdici Bodurian sau Suren Kolagian. De altfel, o parte din fisele folosite în volumul al treilea au fost preluate din arhiva Bogdan Caus (v. cele douazeci de pagini din finalul lucrarii de fata, al caror manuscris a fost încredintat pentru publicare de Mihai Stepan-Cazazian, redactor-sef al revistei Ararat). Sursele documentarii sînt, de fiecare data, indicate scrupulos de autor la finele articolelor de dictionar. Circa 120 de figuri sînt prezentate mai pe larg sau mai pe scurt în cele aproape 400 de pagini ale cartii. Printre ele se numara personalitati precum reputata matematiciana Florica T. Câmpan, naturalistul si speologul Ionel Tabacaru (alaturi de o întreaga „dinastie” cu acelasi nume), cunoscutul caricaturist Matty (Matei) Aslan, regizorul Alexandru Tatos, scriitorii Ara Alexandru Sismanian, Gabriel Diradurian si Paul Tumanian, preotul Mampre Biberian, traducatorul Agop Bezerian, pictorita si ceramista Alice Ovanesian Trancu, familia Avakian, careia îi e consacrat un capitol special... În deschidere sînt mentionati, pe trei pagini, parlamentarii si ministri de origine armeana pe care România i-a avut în ultimul secol. Fiecare personalitate – de mai mare sau mai mica anvergura si notorietate – beneficiaza de o fisa biografica si de o prezentare a activitatii sale publice, indiferent de domeniul în care s-a ilustrat. Si domeniile sînt dintre cele mai diverse… Bibliografiile sînt uneori foarte extinse, lista lucrarilor stiintifice ale prodigiosului Ionel Tabacaru, de pilda, întinzîndu-se pe 22 de pagini! Uneori, sînt reproduse – pe post de material documentar – interviuri in integrum, cum ar fi acela cu medicul Aram Tumaian, cu astrofizicianul Zadig Muradian sau cu eseistul Edward Kanterian. Nu lipsesc confesiunile memorialistice, cum ar fi acelea ale lui Agop Bezerian, publicate în Ararat si Nor Ghiank. Dupa cum se vede, si n-am dat decît putine exemple, sîntem foarte departe de un dictionar conventional si, de fapt, de un dictionar. Fireste, nu toate figurile armenesti care au avut ceva semnificativ de spus în viata comunitatii – dar si a culturii române – au fost „prinse“ în acest inventar. Autorul îsi asuma, de la bun început, lipsa exhaustivitatii, desi lacunele nu sînt flagrante, nici frapante. Depinde, bineînteles, cît de mult largim cercul – si, sa recunoastem, el poate fi largit foarte mult. La sfîrsitul lecturii celor trei tomuri, ai senzatia ca ai parcurs o enciclopedie a armenilor din România (nici o aluzie la minunata carte a lui Bedros Horasangian!) si, totodata, o istorie sociala si comunitara. O senzatie stenica. Nu ne ramîne decît sa speram, alaturi de Simion Tavitian, ca „noi si noi îndragostiti de istoria si civilizatia armenilor se vor apleca în cercetarea uriasului tezaur de documente aflate în arhive, institutii, familii particulare, pentru a da la iveala figuri de armeni care s-au remarcat în varii domenii de activitate (…) în viata economica, culturala, în literatura, publicistica, medicina, diplomatie sau viata sportiva”. Asa sa ajute Dumnezeu!