Mihai Stepan Cazazian

Iubiţi fii întru Domnul,

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

 

Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, un scaun a cărui vechime depășește cu mult o jumătate de mileniu, o moștenire sfântă pentru fiecare dintre noi, puntea de suflet între noi și Sfântul Scaun de la Etchmiadzin… este astăzi, după ani și ani de ființare, după zeci de generații dăruite credinței și neamului, lipsită de posibilitatea de a asigura, așa cum a făcut până acum, generația viitoare de oameni ai bisericii care să-i asigure existența în timpul ce va veni.

Citind istoria noastră, suntem copleşiţi emoţional de dăruirea acelor oameni care au slujit sfintelor altare. Începând cu primul episcop, Ioan; continuând cu diaconul Mina din Tocat, îndureratul martor al prigonirii armenilor; preoţii veniţi din primul genocid şi al doilea, 1890 și 1950, care au îmbogăţit cu scrierile lor literatura religioasă, culturală şi istorică a armenilor din România şi terminând cu toţi acei preoţi care, anonim, au păstrat continuitatea apostolică a Sfintei noastre Biserici Apostolice pe meleagurile Țărilor Române, toţi, dar absolut toţi, s-au dăruit cu suflet şi trup acestei comunităţi şi credinţei şi tradiţiilor noastre străbune.

Într-o comunitate ca a noastră, slăbită ca număr din cauza urgiei comuniste care ne-a văduvit de  şcoli şi accesul la practica neîngrădită a religiei, ne este din ce în ce mai greu să găsim între fiii noştri armeni din România doritori să îmbrace rasa preoeţască şi să îşi închine viața şi familia Sfintei Biserici şi neamului lor. Desigur, ne este ușor să aflăm slujitori ai altarului în Armenia sau în lume dar oare care dintre ei ar putea sluji cu aceeași abnegație ca acela care își are adânc înfipte în acest pământ rădăcinile neamului propriu?!

Facem apel prin această scrisoare părintească către toţi dintre acei fii ai noștri care doresc să răspundă acestei chemări, de a deveni preot sau călugăr al Bisericii Armene din România. Nu va fi un drum uşor! Preoții vor studia 4 ani la Etchmiadzin și călugării 5. Dar vor avea oportunitatea să învețe limba străbună, să înveţe istoria neamului şi minunata teologie a bisericii noastre. Vor avea șansa unică de a se face părtaș din sufletul enoriașilor săi și parte a unui cin a cărui trudă se vede împlinită în toată România prin mănăstiri și biserici, cărţi şi icoane.

Îi rugăm pe cei care doresc să calce pe drumul greu dar plin de fericire al slujirii lui Hristos să intre în legătură cu noi prin consiliile parohiale sau direct, la sediul Arhiepiscopiei.

Așteptând vești bune de la voi, rugându-se plin de speranţă în viitorul Bisericii noastre Apostolice şi Ortodoxe și rugându-se pentru voi, vă binecuvântează cu dragoste în Hristos Domnul,

ARHIEPISCOPUL BISERICII ARMENE DIN ROMÂNIA

ARHIMANDRIT DATEV HAGOPIAN

 

  •  
  •