Mihai Stepan Cazazian

28 noiembrie 2017 / Bucovina, după 99 ani…

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page

Cernauti-11 nov. 1918 – Gener. Zadik anuntând luarea în stăpânire a Bucovinei

 

De câţiva ani se celebrează oficial Ziua Bucovinei pe 28 noiembrie, când toţi bucovinenii, indiferent de etnie, confesiune, religie sau orientare politică, au votat în unanimitate unirea provinciei cu Regatul României.

Mai sunt încă două zile până la sărbătorile solemne legate de acest eveniment important pentru istoria regiunii – sperăm ca aspectul politic să nu sufoce încărcătura emoţională a acestui

Iacob Zadik

moment…

Ca în orice oraş, se desfăşoară în paralel pregătirile de Crăciun: luminiţe, Moş Crăciun, Omul de Zăpadă, Ieslea Domnului, îngeri care vor face deliciul copiilor şi al adulţilor deopotrivă.

Însă azi mi-a fost atrasă atenţia în mod plăcut: pe frontispiciul Casei de Cultură tronau fotografii care amintesc de decizia de acum nouăzeci şi nouă de ani. De departe i-am recunoscut cu emoţie pe artizanii Unirii: Iancu Flondor, Eusebie Popovici, Ion I.Nistor şi…Iacob Zadik.

Cred că cunoaşteţi povestea eliberării Bucovinei de către Zadik şi de aceea Suceava are strada 6 Noiembrie, care este dedicată zilei eliberării sale de sub ruşi (Suceava era oraş de graniţă în 1918). Mai ştiţi şi faptul că generalul a citit proclamaţia la Cernăuţi, la 11 noiembrie 1918, când Puterile Centrale capitulau la Compiegne, în Franţa. Ceea ce este inedit e faptul că, “în acea frumoasă zi de 28 noiembrie 1918….când parcă şi cerul se bucura de fericirea noastră”, generalul Iacob Zadik, şef al statului major al Diviziei a opta, lua locul la masa Congresului, însărcinat cu o asemenea decizie istorică, alături de Dionisie Bejan, preşedintele Consiliului Naţional, Iancu Flondor, preşedintele guvernului bucovinean, Ion I. Nistor cu fruntaşii refugiaţilor.

Zadik cu Repta si Nistor 10 mai 1919

Mulţumitor este faptul că se încearcă actualmente să se redea adevărul istoric, de aceea mă bucur mult de reliefarea rolului esenţial pe care l-a avut generalul Zadik în realizarea Unirii. Menţionez că generalul s-a implicat ulterior în viaţa Bucovinei şi a vizitat, atât cât i-au permis timpul şi funcţia, provincia de care se ataşase.

Împărtăşesc cu dvs. sentimentul pe care l-am avut azi, văzând fotografiile lui Zadik (a doua din partea stângă, respectiv a treia dinspre partea dreaptă), similar senzaţiei pe care am trăit-o în 2008, atunci când s-au celebrat nouăzeci de ani de la Unire şi am văzut jandarmi care defilau în uniformele soldaţilor de odinioară! Iar unele era găurite… Am avut un gol în stomac, căci parcă am simţit în aer praful de puşcă şi momentele groaznice prin care au trecut! Cu puţin efort, binemeritat, pot reconstitui drumul pe care l-a parcurs Zadik în marş, pentru o cauză atât de nobilă.

Intrăm în anul centenarului. Vreau să cred că darul cel mai nepreţuit pentru ţară este ceea ce putem face pentru ea. Discret, zilnic, din toată inima.

                        La mulţi ani, Bucovina! La mulţi ani, România!

 

    Corina DERLA

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *