Arsen Arzumanyan

28 MAI / Patru personalități ale Primei Republici Armene sunt înmormântate la Cimitirul armenesc din București

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

În paginile istoriei poporului armean găsim multe momente când unii armeni sau chiar grupuri mari au ajuns pe pământ românesc și și-au continuat activitățile aici. După căderea Primei Republici Armene în decembrie 1920 reprezentanți ai acesteia s-au stabilit și în România. Cu ocazia sărbătorii de 28 mai (Ziua independenței Primei Republici de la 1918) prezentăm patru personalități marcante ale Republicii, înmormântate în Cimitirul armenesc din București.

Sarkis Araratian (1884 sau 1886 – 1943) a fost ministrul finanțelor în perioada 5 august 1919 – 5 mai 1920, apoi ministrul ajutorării sociale și al aprovizionării, dar și al afacerilor interne. După căderea Republicii a plecat la Constantinopol, apoi la Paris, Londra și în final s-a stabilit la București unde a lucrat în domeniul chimiei, specialitatea sa. Este de menționat că a avut un rol important la luptele de autoapărare ale armenilor din Imperiul Otoman la începutul secolului XX.

Complexul Memorial „Renașterea” de la Baș-Aparan

Arsen Ter-Poghosian (1875 – 1938) a fost un cunoscut comandant și organizator al apărării de la Baș-Aparan, una dintre cele mai cruciale bătălii din întreaga istorie a Armeniei. El a fost fiul colonelului Samson Ter-Poghosian, cel care l-a inspirat pe Raffi ca personaj principal al romanului „Nebunul”, tradus și în limba română (Ed. „Ararat”, 2004, trad. de Meline Poladian). Între anii 1921-1927 a locuit în Basarabia, apoi a venit la București. A murit în 1938 în urma unei operații grele. A. Ter-Poghosian și-a scris amintirile pe cca 200 de pagini care au dispărut în anii 1952-1953 din apartamentul fiului său din Erevan.

Kur (Kuro) Tarkhanian (1896 – 1944) a fost un ofițer al forțelor armate din Armenia care a avut o importantă contribuție la luptele ce au dus în final la crearea Republicii, în special luptele de la Baș-Aparan. El a fost unul dintre aghiotanții marelui comandant Dro (Drastamat Kanaian) care la rândul său a trăit în România (în orașele Ploiești și București) cca 15 ani. Tarkhanian a murit la București la 48 de ani din cauza unei boli grele.

Harutiun Khintirian (1870-1959) a fost scriitor, publicist erudit, fondator de publicații în limba armeană; primul consul general al Armeniei în România. În 1918, după încheierea ostilităților militare, Khintirian fondează Uniunea Armenilor din România, devenind și primul ei președinte. În această calitate, având sprijinul autorităților române, el eliberează pe numele Uniunii, „Buletine de naționalitate” tuturor refugiaților armeni, supraviețuitori ai masacrelor otomane. În aceeași perioadă, guvernul Armeniei propune României înființarea unui consulat general și numirea lui Harutiun Khintirian în funcția de prim consul general în București.

Reamintim că mâine, 28 mai, la Cimitirul Armenesc din București se va oficia o slujbă de Te Deum în amintirea lor.

Arsen ARZUMANYAN

  •  
  •