Mihai Stepan Cazazian

Scrisoare fără răspuns

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

Cu ocazia alegerilor pentru funcția de președinte al României, Uniunea Armenilor din România a trimis tuturor candidaților o scrisoare prin care solicita un punct de vedere în legătură cu Genocidul, avînd în vedere că în anul 2015 se împlinesc 100 de ani de la declanșarea masacrelor împotriva armenilor. Din păcate nici un candidat nu a răspuns la această scrisoare pe care o publicăm mai jos.

 

Domnule/Doamnă  …………,

 

Comunitatea armeană din România a luat act de candidatura dumneavoastră la cea mai înaltă funcţie în stat. Demnitatea funcţiei de Preşedinte al României presupune o viziune umanistă, o atitudine principială în ce priveşte temele de largă rezonanţă, în plan intern și internaţional.

Printre evenimentele cu larg ecou internaţional ale anului 2015 se numără şi comemorarea unui secol de la declanşarea, de către autorităţile Imperiului Otoman, a genocidului îndreptat împotriva populaţiei armene, act barbar care a produs un milion şi jumătate de victime,  majoritatea fiind femei, bătrâni şi copii.

În ultimele decenii comunitatea internațională a considerat, prin declaraţii şi acte normative, că faptele comise de autorităţile Imperiului Otoman în anul 1915 împotriva populaţiei armene locuitoare a imperiului constituie GENOCID, în sensul Convenţiei pentru Prevenirea şi Reprimarea Crimei de Genocid, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 9 decembrie 1948. În acest sens, prin Rezoluţia din 18 iunie 1987, Parlamentul European declară că „Parlamentul consideră că evenimentele tragice care s-au derulat în 1915-1917 împotriva armenilor pe teritoriul Imperiului Otoman constituie un genocid în sensul Convenţiei pentru Prevenirea şi Reprimarea Crimelor de Genocid, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 9 decembrie 1948.“ La aceasta, se adaugă Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din data de 24 aprilie 2001 care cheamă la luarea măsurilor necesare pentru recunoaşterea genocidului îndreptat împotriva armenilor în Imperiul Otoman, la începutul secolului XX.

Numeroase Parlamente au adoptat declaraţii privind recunoaşterea şi condamnarea genocidului armean. Printre acestea, forurile legislative din Germania, Canada, Rusia, Italia, Belgia, Olanda, Polonia,  Grecia,  Suedia, Vatican, Elveţia, Argentina, un număr de 42 dintre Statele Unite ale Americii etc. etc., iar Uruguay și Franța au adoptat legi în acest sens. În fiecare an, de 24 aprilie, ziua comemorării Genocidului armean, președintele Statelor Unite face o declarație pe această temă, condamnând masacrarea armenilor și făcând apel la Turcia să recunoască paginile negre ale istoriei sale și să își reglementeze relațiile cu Armenia.

Ignorarea primului genocid al secolului XX, căruia i-a căzut victimă poporul armean, a avut grave consecinţe în istoria umanităţii. Recunoaşterea şi condamnarea la vreme a Genocidului armean ar fi dus la evitarea Holocaustului şi a multor altor atrocităţi similare.Trăgând învăţămintele necesare din lecţia neînduplecată a secolului care a trecut de atunci, statele lumii au datoria de a da recunoaşterea și condamnarea cuvenite acestei tragedii a poporului armean.

Domnule/Doamnă …………,

Noi, armenii din România, recunoscători poporului și guvernului României care, în anii ’20 ai secolului trecut, a primit cu brațele deschise și a acordat adăpost supraviețuitorilor Genocidului armean, dorim să vă întrebăm:

1. Pe agenda dumneavoastră pentru anul 2015 este inclusă şi chestiunea recunoaşterii și condamnării Genocidului armean?

2. Care sunt acţiunile pe care le veți promova  în această privinţă?

 

Cu mulțumiri,

 

Varujan Vosganian                                     Varujan Pambuccian

senator                                                           deputat

Președinte al U.A.R.                                   Vicepreședinte al U.A.R.

  •  
  •