Giuseppe Munarini

24 Aprilie la Padova

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

 

          După cum se știe, în orașul Padova de mai mulți ani se comemorează Genocidul Armenilor„Metz Yeghern” („Marele Rău”), început la 24 aprilie 1915.

Părintele profesor vartapet Levon Boghos Zekyian a celebrat  la 22 aprilie, după Sfânta Liturghie la capela „Sala del Capitolo”, în incinta Bazilicii Sfântul Anton, serviciul „Baston Hangisdean” (Parastasul).

Domnia sa a amintit că victimele Genocidului armean au fost și martirii credinței, pe care n-au părăsit-o. Rugăciunile fierbinți pe care le facem Bunului Dumnezeu sunt și pentru noi ca să ne amintim că și ei sunt membrii „Mystici Corporis” , adică ai Trupului Mistic al lui Hristos, care este Biserica.

Pentru un creștin, rugăciunea pentru morți, ca și oricare praznic religios, nu este o simplă comemorare a unui eveniment real sau a unei persoane, ci mai degrabă o retrăire a marelui Mister sau mai bine zis, al unui aspect al Misterului din procesul Mântuirii.

Nu numai troparul Paștelui „Hristos a înviat”, ci și rugăciunile pentru morți ne dau certitudinea imortalității și învierii, pomenind personaje ca Ilie și Enoch care, după tradiție, au fost conduși în cer fără să treacă prin moarte, după cum exclamă troparul „I verin Jerusaghem” (în Ierusalimul cel de sus”), care se cântă în timpul Parastasului.

Comemorarea civilă a avut locla Primărie, unde se poate admira un basorelief care amintește de Genocid, opera sculptorului Movses Guloyan. Acolo a fost depusă o coroană de lauri, în timp ce un soldat trompetist a cântat melodia „Liniște”, un cântec care se intonează la înmormântările oficiale.

Au participat primarul orașului Padova, domnul Flavio Zanonato, domnul Enrico Pavanetto, consilier provincial, vice prefectul vicar, doamna Francesca Iacontini, pro-rectorul vicar al Universității di Padova, prof. Francesco Gnesotto, dr. Vartan Giacomelli, reprezentantul comunității armenești din Padova și președinte al Asociației „Italiaarmenia”.

În minunatul palat „Palazzo della Ragione”, numit și„Il Salone” a luat cuvântul primarul orașului Padova, domnul Flavio Zanonato.

Domnia sa a amintit de telegrama lui Talaat, pe vremuri ministru de Interne al Turciei care, după cum se știe, a hotărât să-i extermine pe toți armenii, amenințând cu înlăturarea de la administrația publică a celor care s-ar fi împotrivit hotărârii criminale.

„A trecut aproape un secol – a continuat primarul – de la crima groaznică împotriva umanităţii, comisă de către guvernul „Tinerilor Turci” şi de către toţi cei care nu au găsit puterea de a se împotrivi, ci au respectat „la literă” voința celor care au fost la putere.

Mai întâi au fost ucişi soldații, înrolați în armata turcă, apoi intelectualii, preoţii și, în sfârşit, femei, bătrâni şi copii, în total aproximativ un milion şi jumătate de persoane.

Aceasta a fost prima persecuţie de masă a secolului XX împotriva unui popor întreg şi chiar prin faptul că a fost negată, ascunsă, justificată, sau redimensionată, a permis ca oroarea să nu rămână unicat, ci să fie imitată de către nazismul lui Hitler cu fanatism împotriva unui alt popor, poporul evreiesc, la aproape trei decenii mai târziu.

Pentru prea mult timp doliul unui popor a rămas doar al moștenitorilor acestuia, din cauza celor care au continuat să nege faptele care se dovedeau evidente şi din pricina dezinteresului majorității opiniei publice, ca și când ar fi vorba doar de o crimă care nu-i privea, ca și cum durerea unui popor n-ar fi durerea întregului neam omenesc.

Dar armenii sunt un neam tenace, cultivați, care au grijă de istoria lor, deschiși spre lume şi spre confruntarea cu ceilalţi. Mulţi nu au lăsat uitării trecutul şi au continuat să cultive memoria şi s-o facă accesibilă tuturor.

În ultimii ani, datorită eforturilor a mai mulți intelectuali, istorici, scriitori (printre ei, fără îndoială, se distinge padovana Antonia Arslan), dar și a mulți oameni de rând, un eveniment istoric neconvertibil a ieșit din paginile cărţilor devenind un patrimoniu comun, conștiință răspândită, durere împărtășită.

Acest lucru este demonstrat prin cuvintele cuprinse în cartea „Pietre pe inimă” (Jurnalul Varvarei, al unei fetițe scăpată dela Genocid). Putem citi într-un fragment: „De ce Dumnezeu a vrut ca noi copii să supraviețuim? De ce am fost iertați de mânia ucigașilor? Poate am fost răspândiți prin lume, ca un pumn de seminţe în căutarea unui teren fertil, ca să mărturisim, să amintim și să arătăm copiilor noștri cărarea de nestrăbătut al iertării”.

Domnul Consilier provincial Enrico Pavanetto a observat, printr-altele: „Pentru comunitatea armenească din Padova, ca și pentru armenii din lumea întreagă, 24 aprilie reprezintă o zi de amintire și de meditație. În cel de al 97-lea aniversar al Genocidului poporului armean Administrația provincială dorește să se alăture acestei comunități ca să comemoreze una din cele mai sinistre pagini ale veacului trecut. O pagină care timp de aproape un veac cineva a preferat să ignore și care chiar astăzi stârnește tensiuni și neînțelegeri de natură politică și juridică. Acest lucru este confirmat de recenta hotărâre a Supremei Curți din Franța. Hotărârea a socotit drept „un atac împotriva libertății de expresie „legea care pedepsea pe oricine ar fi negat genocidul armean”.

Pentru prea mulți ani această infamie a fost mușamalizată pentru a face plăcere celor care, din motive politice, n-au avut nici un interes s-o amintească. Și este datoria noastră de oameni liberi să fie amintită pentru aceleași motive.

A aminti acest eveniment este o admonestare mai ales pentru generațiile tinere, pentru a nu crede că primejdia de a repeta o oroare asemănătoare a rămas definitiv în spatele nostru. Armenii dețin primatul trist al primului genocid din istoria veacului al XX-lea, însă ceea ce s-a întâmplat în Balcani acum douăzeci de ani este un fapt istoric menit să arate că umanitatea nu poate fi considerată definitiv vindecată de anumite rele.

La final, domnul Enrico Pavanetto a subliniat:

„Dificultățile economice prin care trece continentul european nu pot întuneca parcursul civilizației care poate și trebuie să cercetezea adevărul, prin deschiderea arhivelor, printr-o lectură a evenimentelor libere de prejudecăți. În ciuda asprimii destinului ei, contribuția pe care poporul armean a oferit-o civilizației este extraordinară, prin minunata arhitectură a bisericilor sale, prin deosebita Liturghie celebrată, prin miniaturile extrem de rafinate ale manuscriselor și prin tradițiile artistice și literare ale unui popor pe care circumstanțele istorice nu l-au înfrânt și care constituie un far pentru creștinătatea din lumea întreagă”.

A luat cuvântul și dr. Vartan Giacomelli, în calitate de Președinte al Asociației „Italiaarmenia” care, printr-altele a observat:

”Elevilor din şcolile secundare însoțiți de către profesorii lor, doresc să le exprim o mulţumire specială: prezența lor aici, astăzi, după opinia mea, pune o urgentă întrebare pe care n-o putem ignora în aceste ocazii: pentru cine comemorăm noi genocidul armean?

Primul meu gând trebuie să se îndrepte spre victimele inocente ale acestei teribile tragedii: lor le trebuie restituită lumina dreaptă, aceea pe care o au martirii, care s-au lăsat destinului morții fără a pierde propria umanitate şi credinţă. Aceasta este datoria noastră, împotriva tăcerii încăpăținate și criminale care ar dori să șteargă pomenirea lor. Știm că lupta împotriva logicii negaționiste nu se termină niciodată; cu o sinceră părere de rău trebuie să amintesc că și recent a trebuit să asistăm la atitudini de acest tip care ne-au privit de aproape.

Domnul Vartan Giacomelli subliniat pe urmă importanța celor care se numesc „Drepți”, adică a celor care fără să fie eroi ne arată calea binelui.

Două au fost grupurile care au participat: Terapia, il teatro di figura care este o asociație pentru cercetarea, organizarea și divulgarea operelor originale sub formă teatrală, în care se împletesc recitarea, muzică, expresia trupurilor, animarea, și aluzia.

Partea aceasta a fost îngrijită de către profesoara Teresa Tentori. La spectacol au participat elevii din clasa a II-a A din școala „Goffredo Mameli” și cei din a III-a C de la școala „Giovanni Pascoli”. Ambele instituții menționate fac parte din Institutul „Roberto Ardigò” din Padova a cărei directoare este profesoara Marisa De Danieli. În primul institut își desfășoară activitatea doamna Marina Pasqui, o prietenă a poporului și a culturii armenești.

Subiectul tratat a fost despre „Datoria celui drept”, un fragment dintr-un spectacol, prezentat de „Terepia” din Padova în toamna anului trecut, intitulat „Apologie despre Datorii” al lui Antonio Fogazzaro și „Datoria celui Drept” al AntonieiArslan.
Textul, citit de Dr. Sergio Provato, este intitulat: Datoria celui drept al Antoniei Arslan, care este o reproducere a operei „Volti del Giusto nella cultura armena” (Înfățișarea celui Drept în cultura armenească”) publicat în cartea Si può sempre dire un sì o un no: i Giusti contro i Genocidi degli Armeni e degli Ebrei, Atti del Convegno Internazionale, Padova 30 novembre-2 dicembre 2000,  ed. Cleup, Padova 2001 [Putem să spunem totdeauna „da” sau „nu”: Drepți împotriva Genocidelor Armenilor și Evreilor].

Am observat pe scenă o figură înfășurată cu o mantie de culoare gri care reprezintă datoria Dreptului, interpretată de către Beatrice Pellachin. Este vorba de o femeie înspăimântată colindând prin Anatolia ca să aducă compasiunea, solidaritatea și ajutorul.

Elevii școlilor menționate aveau fiecare o mască. Măștile erau de diferite culori: gri pentru durerea morală, culoarea roșie reprezenta rănile, adică durerea fizică, cele pe jumătate albe și pe jumătate negre, necesitatea unei alegeri, datoria morală de zice un „da” sau un „nu”, măștile negre reprezentau femeile armene, durerea și curajul lor.

Elevii au citit numele a 52 de Drepți (dintre care 9 au luptat împotriva Genocidului armenilor), care sunt pomeniți în Grădina Dreptilor, un spațiu care se aflăla Padova, în zona Terranegra, unde sunt amintiți „drepții” care s-au împotrivit Genocidelor.

Muzica aparține compozitorului maestru Claudio Fanton, care a cântat la „duduk”, în timp ce Sophie Babetto și Daniele Trincanato au cântat, respectiv la flaut traversier și la clarinet. Artiștii menționați fac parte din „I Cinque elementi Wind Ensemble”, cunoscuți pentru performanțele lor teatrale de avangardă.

 

Giuseppe Munarini

Padova

                                                                  

Autorul mulțumește Secretariatul Primarului din Padova, domnul Flavio Zanonato, pentru textele și pozele puse la dispoziție, domnului Consilier Provincial Enrico Pavanetto, domnişoarei Sonia Derderian și profesoarei Marina Pasqui pentru material pus la dispoziție.

  •  
  •