Redactor

24 APRILIE / Comunicat de presă din partea Ambasadei Republicii Armenia

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share
buton pause

La 24 aprilie, în ziua în care întreaga umanitate comemorează victimele “primului Genocid al secolului XX” (1) săvârşit împotriva armenilor din Imperiul Otoman, la Catedrala Armeană Sfinţii Mihail şi Gavriil din Bucureşti, a avut loc Sfânta Liturghie urmată de slujba solemnă închinată Sfinţilor martiri armeni, care acum 104 ani s-au jertfit pentru credinţa lor în Hristos în anii sângeroşi ai Genocidului.

După evenimentul comemorativ au fost depuse coroane şi flori la monumentul Genocidului Armean, aflat în curtea Catedralei armene din Bucureşti.

Participanţii la eveniment au comemorat victimele guvernului Junilor Turci din Imperiul Otoman, care a planificat, a organizat şi a comis masacre genocidare şi deportări ale armenilor care locuiau în patria lor istorică şi ancestrală. Ca urmare a acestor atrocităţi teribile, al căror punct culminant a fost atins în mijlocul şi în primii ani de după Primul Război Mondial, un milion şi jumătate de armeni au fost ucişi, iar un milion au trebuit să-şi părăsească casele şi să se răspândească în întreaga lume, formând o imensă diasporă armeană.

O mulţime de supravieţuitori ai Genocidului Armean şi-au găsit un refugiu sigur în Regatul României, care, fiind în aceeaşi alianţă cu Armenia, în timpul Primului Război Mondial, a fost printre primele ţări din lume care a oferit, oficial, la nivel de stat, un refugiu pentru aceştia, în rândul cărora se aflau şi copii, care ulterior au fost găzduiţi în orfelinatul de la Strunga. De-a lungul anilor şi deceniilor care au urmat, descendenţii acelor supravieţuitori au constituit o parte integrantă a societăţii româneşti şi şi-au adus contribuţia esenţială la progresul României şi la construirea democraţiei în viaţa socială, politică, economică şi culturală a ţării.

Armenia îi este recunoscătoare României pentru întregul sprijin şi acordă importanţă chestiunii recunoaşterii şi condamnării Genocidului Armean, care rămâne în continuare un subiect de actualitate, mai ales având în vedere că însuşi preşedintele României, Klaus Iohannis, la comemorarea centenarului Genocidului Armean, a menţionat în mesajul său special următoarele: “La un secol de la evenimentele tragice din 1915, aduc un pios omagiu victimelor poporului armean, care a rezistat peste decenii vicisitudinilor istoriei şi grelei încercări de la începutul secolului trecut. Sute de mii de suflete nevinovate au pierit atunci în crima teribilă care a umbrit umanitatea şi care ne obligă astăzi la recunoaştere şi reconciliere”.

Astăzi, după o sută patru ani, chestiunea recunoaşterii şi condamnării crimei Genocidului Armean din 1915 nu mai reprezintă subiect de dezbatere pentru istorici şi oameni de ştiinţă – comunitatea academică mondială a formulat demult un răspuns clar şi lipsit de ambiguitate la această întrebare, iar orice încercare de a nega Genocidul Armean evidenţiază doar problemele de ordin moral şi profesional ale celor care o fac sau ale celor care îi citează pe negaţionişti.

Acum când zeci de parlamente şi state ale lumii (2) au recunoscut demult această crimă împotriva umanităţii, iar unele ţări şi-au asumat şi gradul de responsabilitate pentru săvârşirea crimei de genocid – problema recunoaşterii şi condamnării este o chestiune de poziţie politică şi morală pentru actuala generaţie de politicieni şi activişti publici ale acelei ţări, ale cărei strămoşi sunt responsabili pentru crimele săvârşite împotriva cetăţenilor de naţionalitate armeană ai propriilor lor ţării, în timpul Primului Război Mondial. Acei cetăţeni ai Imperiului Otoman, care având o identitate etnică şi religioasă diferită au creat pe teritoriul reşedinţei lor istorice patrimoniul cultural material şi imaterial, cea mai mare partea a căruia a fost distrusă în timpul Genocidului.

_________________

(1) A declarat Sanctitatea Sa Papa Francisc în 2015, citând un document semnat în 2000 de către Papa Ioan Paul al II-lea şi Patriarhul armean.

(2) Până astăzi, Genocidul Armean a fost recunoscut de Parlamentul European, Consiliul Europei, Consiliul Mondial al Bisericilor, Asociaţia Internaţională a Studiilor de Genocid, multe alte organizaţii internaţionale. De asemenea, 28 de state, printre care se numără Franţa, Italia, Grecia, Cipru, Belgia, Elveţia, Olanda, Suedia, Polonia, Slovacia, Lituania, Rusia, Liban, Siria, Argentina, Chile, Uruguay, Bolivia, Venezuela, Canada, Germania, Vatican, Paraguay, Luxemburg, Brazilia, Austria, Cehia, Danemarca … 49 de state americane, un număr mare de guvernări provinciale şi municipale din întreaga lume au recunoscut Genocidul Armean.

agerpres.ro

  •  
  •  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *