Mihai Stepan Cazazian

TEATRUL DRAMATIC DIN EREVAN participă la Festivalul Internaţional Shakespeare de la Craiova

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share
Julius Caesar Yerevan (1)

secvență din spectacolul Iulius Cezar

În perioada 23 aprilie-3 mai 2014 se va desfăşura la Craiova şi Bucureşti a IX-a ediţie a Festivalului Internaţional Shakespeare, o ediţie specială din două puncte de vedere. Anul acesta se împlinesc 450 de ani de la naşterea marelui dramaturg şi, totodată, se aniversează 20 de ani de la prima ediţie a Festivalului Internaţional Shakespeare născut din dorinţa, ambiţia şi competenţa lui Emil Boroghină, distins manager al festivalului, unul dintre cei mai importanţi promotori de teatru european.

Festivalul Internaţional Shakespeare de anul acesta beneficiază de susţinerea logistică şi financiară extraordinară a Primăriei Municipiului Craiova,  şi se doreşte a fi unul dintre evenimentele majore în bătălia purtată de Primăria Craiova şi întreaga regiune Oltenia pentru dobândirea calităţii de Capitală Culturală a Europei în anul 2021.

Festivalul de la Craiova, care se va desfăşura sub genericul „Shakespeare al tuturor”, va cuprinde o serie de spectacole de referinţă sau show-uri individuale, între care enumerăm: Teatrul „Shakespeare’s Globe” (Marea Britanie), „Vahtangov” (Rusia), Compania „Propeller” (Marea Britanie), „Cheek by Jowl” (Marea Britanie), Teatrul Naţional din Beijng, China, „A.M. Production”, Africa de Sud, Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, Teatrul Maghiar din Sf. Gheorghe, Teatrul „Colibri”, Craiova, Filarmonica Oltenia, Craiova, Opera Română, Craiova – România, Teatrul Municipal „OKT”, Vilnius, Lituania, Teatrul Dramatic din Erevan, Armenia, Teatrul Naţional Budapesta, Ungaria, Teatrul Academic „Voskreseniya”, Lvov, Ucraina.

Teatrul Dramatic Erevan  va prezenta piesa IULIUS  CEZAR

Craiova – marti, 29 aprilie, ora 20.00, Teatrul National, Sala Mare (reprezentatia principala)

Targu Jiu – duminica, 27 aprilie, ora 19.00, Teatrul „Elivira Godeanu”

CREATORII

Regie scenică și adaptare: Armen Khandikyan

Scenografie: Karen Grigoryan

Sunet: Ashot Papazyan, Armen Khandikyan

Lumini: Vaghan Miqayelyan, Varazdat Hayrapetyan

Traducerea în armeană: Khachik Dashtenc

DISTRIBUȚIE

Iulius Cezar – Grigor Gabrielyan

Marcus Brutus – Arthur Utmazyan

Marc Antoniu – Hrachya Harutyunyan

Cassius – Grigor Khacahtryan

Octavius Cezar – Artashes Mkhitaryan

Casca – Armen Barseghyan

Decius Brutus – Vaghan Galstyan

Cinna – Erik Sargsyan

Porția, soție lui Brutus – Gohar Igityan

Calpurnia, soție lui Caesar – Luiza Ghambaryan

Un oracol – Gurgen Antonyan

M. Aemilius Lepidus – Karen Miridjanyan

Pindarus, servitor lui Cezar – Eduard Gasparyan

Lucius, servitor lui Brutus – Gagika Mkrtchyan

Servitor lui Antonius – Babken Chobanyan

Cetățeni – Hovhannes Tekgyozyan

Hrachya Stepanyan

Samvel Harutyunyan

Narek Martirosyan

Levon Haghverdyan

Fantoma lui Cezar – Grigor Gabrielyan

Cinna, un poet – Gurgen Antonyan

Prezentatorul spectacolului – Samvel Harutyunyan

 

9 CV ARTISTIC REGIZOR

Lui Armen Khandikyan i-a fost acordat cel mai înalt rang pentru un artist în țara sa, primind titlul de Artist Național al Armeniei; este producător și regizor artistic la Teatrul Dramatic Yerevan din 1985. Numele său este asociat cu afirmarea a noi forme teatrale. Printre spectacolele sale, cele mai importante sunt cele shakespeariene iar ca regizor, Khandikyan a găsit noi sensuri expresive și soluții estetice tragediilor originale ale lui Shakespeare.

Armen Khandikyan a regizat spectacole precum Hamlet, Romeo și Julieta, MacBeth, Iulius Cezar, de Shakespeare, Călătorul fără bagaje, Ciocârlia de J. Anouilh, Autobuzul de S. Stratyev,  Poveste din Irkuțk de A. Arbuzov, Scurte tragedii by A. Pushkin (pe scena Teatrului Național Mossovet), Don Juan de G. Figeyredu, și altele.

TĂIETURI PRESĂ

Iulius Cezar este un teatru de regie, precum sunt și celelalte opere ale Maestrului A. Khandikyan. În acest spectacol, toate provocările sale creativ-artistice sunt rezolvate cu ajutorul actorilor pentru a crea un tablou puternic unde audiența este întâmpinată atât de decizii regizorale, cât și de jocuri artistice. Cea mai șocantă este partea de final a spectacolului, care aparent este de neegalat atât în teatrul armean, cât și în arta scenică în general. Într-o performanță emoțională și existențială de oglindire, fantoma lui Cezar se îmbrățișează pe sine, trupul său mort, care simbolizează greaua povară a istoriei omenirii; apoi cară acest trup spre spatele scenei, dincolo de spectacol și tot mai departe… Unde își duce Cezar trupul? Mai bine am întreba: unde îl duce Armen Khandikyan? Cel mai probabil, îl duce la Shakespeare, la epoca lui Cezar, și în viitor, în timpurile ce urmează.”

Norayr Adalyan, Doctor în Științe Filologice

„Pentru Armen Khandikyan, jocul de putere este în aerul teatrului. Această istorie a noastră este pentru el exact această succesiune a schimbării zonelor de joc. Toga, camizolul, costumul, jacheta de piele – toate acestea sunt măști prin care autocrația istorică este convocată… Iar regizorul apelează la Shakespeare ca sursă a literaturii atemporale în care ni se spune din ce material sunt făcuți dictatorii, cum sunt creați idolii și cum este fabricată fobia colectivă. Acest regizor este un om ce posedă o cultură globală adâncă și serioasă – lucru evidențiat din plin în acest nou spectacol. Nu pune în scenă cunoștințele despre epocă, ci gândurile despre acea epocă. O epocă a Marii Rome Antice și a Armeniei de azi.”

Sona Meloyan, Critic de teatru

SCURT SINOPSIS

Este dificil să răspunzi la întrebarea: Cine joacă rolul-cheie, eroul, în tragedia shakespeariană Iulius Cezar? Să fie Cezar conducătorul etern, veșnicul similar Brutus, veșnicii dezertori Casca, Decius, Cassius, Antonius? Fiecare din aceste identități primește o moralitate ce atinge o măiestrie psihologică absolută.

Prin arta sa, regizorul de teatru Armen Khandikyan ridică un văl și arată audienței sale natura internă permanentă și meritele tuturor eroilor lui Shakespeare (fie ei mari sau mici), fără excepție. Uneori, în timp ce urmărește spectacolul, pare ca și cum întreaga audiență este de asemenea conectată – printr-o cale misterioasă – la întreaga tragedie umană shakespeariană ce nu are nici început, nici sfârșit.

 

301_hrachya ghaplanyani tatron SCURTĂ ISTORIE A TEATRULUI/COMPANIEI

Teatrul Dramatic Yerevan „Hrachya Ghaplanyan” este un teatru armean fondat în 1967, în Yerevan. A fost inaugurat cu premiera operei Anush de Hovhannes Tumanian, în regia lui Hrachya Ghaplanyan. Din 1986, Armen Khandikyan este director artistic al teatrului. Hrachya Ghaplanyan, fondatorul și directorul artistic al teatrului, a fost Artist Național al Uniunii Sovietice și al Armeniei Sovietice. A fost laureat al numeroase premii guvernamentale URSS, iar numele său este indisolubil legat de istoria multinațională a teatrului sovietic. Noul spectacol Iulius Cezar este un nou lanț într-o succesiune bogată de spectacole shakespeariene la Teatrul Dramatic Yerevan „Hrachya Ghaplanyan”, și un nou succes creativ pentru talentatul regizor Armen Khandikyan.

Repertoriul divers al teatrului include atât opere clasice, cât și autori moderni, precum Romeo și Julieta de William Shakespeare, Întoarecerea nesfârșită de Siva, Iisus din Nazaret și al doilea discipol de Zeytuntsian, Uitându-l pe Herostrates de Gorin, Autobuzul de Startiev, Femeia și bărbatul de Adalian, Comedia de Paronian, Doctor fără voie de Moliere, Salutare, tocilari! De Knanjian, Inima mea e pe înălțimi de Saroyan, și Să ucizi pentru iubire de Nikolay.

  •  
  •