Mihai Stepan Cazazian

160 de ani de la Unirea Principatelor Române, la Parohia Sfântul Pantelimon Foișorul de Foc din București

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Ateneul Sfântului Pantelimon organizează în ziua de joi, 24 ianuarie 2019, de la ora 11.00, evenimentul cultural – religios ”Bun creștin și bun român” prin care, la parohia Sfântul Pantelimon (str. Iancu Căpitanu 24), va fi marcată împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, primul pas către statul național unitar român realizat în 1918.

Întrucât 2019 este ”Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu” și al traducătorilor de cărți bisericești, sărbătorirea actului istoric de la 24 ianuarie 1859 de la parohia Sfântul Pantelimon se va face printr-o expoziție de fotografie, vernisată în prezența Preasfințitului Părinte Datev Hagopian, Întâistătătorul Eparhiei Armene din România.

Expoziția realizată de părintele Krikor Radu Holca cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Datev Hagopian dedicată patriarhului armean Vasken I Balgian  și a bunelor sale relații cu Biserica Ortodoxă Română, în special cu patriarhul Iustin Moisescu sub păstorirea căruia biserica Sfântul Pantelimon – Foișorul de Foc din București a fost salvată de la demolare.  

Importanța salvării bisericii Sfântul Pantelimon în contextul aniversării Unirii Principatelor Române reiese din faptul că la această parohie a slujit preotul militar Gheorghe Crețu, singurul preot din Regat care a participat la ”marele act istoric” al Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918. 

Sărbătorirea actului istoric de la 24 ianuarie 1859 de la parohia Sfântul Pantelimon mai cuprinde ceremonialul depunerii de coroane, jerbe și buchete de flori la ansamblul monumental “Bun creştin şi bun român”, alcătuit din monumentul dedicat preotului confesor militar Gheorghe C. Creţu şi cele două troiţe dedicate înfăptuitorilor României Mari, care au apărat Ortodoxia în timpul persecuţiilor anticreştine întreprinse de regimul comunist în ţara noastră. De asemenea, potrivit tradiţiei bisericeşti şi hotărârii Sfântului Sinod, în faţa ansamblul monumental “Bun creştin şi bun român” va fi oficiată slujba de Te-Deum în memoria celor care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor, iar la sfârșitul slujbei vor fi trase clopotele timp de un minut.


***

Biserica Sfântul Pantelimon – Foișorul de Foc este situată într-un cartier care în trecut era populat de armeni care obșnuiau să participe la slujbele săvârșite de preoții ortodocși. Întrucât 2019 este anul omagierii originilor Ateneului Sfântului Pantelimon și al comemorării personalităților care au contribuit la lucrarea Ateneului Sfântului Pantelimon, în cadrul evenimentului cultural – religios ”Bun creștin și bun român” vor fi evocate două din personalitățile de seamă ale comunității armene care au locuit în parohia Sfântul Pantelimon: 

1. Istoricul și orientalistul H.Dj. Siruni (a locuit în str. Vaselor 8 din parohia Sfântul Pantelimon), o cunoștință a marelui istoric Nicolae Iorga, care a realizat traduceri în limba armeană după opera lui Mihai Eminescu, inclusiv capodopera eminesceană Luceafărul; 

2. Patriarhul Vasken I Balgian (a locuit, după unele opinii, în str. Iancu Căpitanu 26 din parohia Sfântul Pantelimon), Catolicos al tuturor Armenilor (1908-2018), care a salvat biserica Sfântul Pantelimon de la demolarea preconizată de regimul comunist din pricina stricăciunilor suferite în urma cutremurului din 4 martie 1977, oferind o donație de 15.000 de dolari. Donația pentru biserica Sfântul Pantelimon s-a realizat prin intermediul a doi distinși conaționali – avocatul Vahan Ghemigean, secretar eparhial și prieten intim al Catolicosului, și Vartan Cealichian, arhitect talentat care cu puțin timp înainte terminase proiectarea hotelului Intercontinental din Capitală și care  a întocmit devizul de estimare al cheltuielor de reparație.

În acest context, la sărbătorirea actului istoric de la 24 ianuarie 1859 de la parohia Sfântul Pantelimon sperăm să fie prezenți reprezentanți de seamă ai armenilor din România, binefăcători ai comunității noastre parohiale.

Ca fapt divers, menționăm că sabia de investitură (cunoscută tipologic sub denumirea de shamshir) oferită domnitorului Alexandru Ioan Cuza de către sultanul Abdul Medjid, în anul 1860, a fost lucrată de către bijutierii armeni din Constantinopol. Această sabie simbolizează recunoașterea de către Imperiul Otoman a Unirii de la 1859, care a pus bazele României moderne.

ateneulsfantulpantelimon

  •  
  •