Andreea Barbu

15 zile în Armenia – jurnal de călătorie –

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

   2478246745_0a5494c93e

 

  1.      8. Muzeul Genocidului Armean

    În 1995, aproape de liniile austere ale Compexului Memorial de la Tsiternakaberd a fost inaugurat un edificiu inedit. Sobră şi simplă, clădirea construită chiar în fiinţa colinei găzduieşte atât Institutul cât şi Muzeul Genocidului Armean. Spaţiul copleşitor mizează pe forţa fotografiilor care evocă suferinţa unui neam prigonit din locurile natale în deşertul Siriei. Discursul muzeal este impresionant, fiecare sală surprinzând în alt mod şi aducând precizări revelatoare.

Astfel de muzee există în prezent pe mai multe continente pentru a condamna  crimele în masă. Umbrele politicului şi violenţei sunt prezente în atmosfera gravă a acestor locuri răscolitoare care îndemnă la reactualizarea faptelor reale.

Redeschis publicului la 21 aprilie 2015, după o lungă perioadă de reabilitare, Muzeul Genocidului din Erevan are o nouă înfăţişare, permiţând parcurgerea unei etape cutremurătoare din istoria armenilor. Distribuit pe două nivele, acest edificiu a fost proiectat de arhitecţii S. Kalaşian şi A. Tarkhanyan pentru a corespunde tuturor necesităţilor logistice şi tehnice moderne. Păstrarea coloritului specific al acestei zone şi unicitatea conceptului arhitectonic contribuie la integrarea muzeului în pesajul istoric al Erevanului.

71661191

In subsolul clădirii sunt amplasate birourile administraţiei, biblioteca, sala de lectură, spaţiile de depozitare şi sala Komitas, având o suta si saptezeci de locuri. La parter, expoziţiile sunt desfăşurate pe o suprafaţă de aproape o mie de metri pătraţi. Pe o harta imensă pe peretele vestic al primei săli sunt prezentate teritoriile locuite de armeni înainte de genocid. Tabele explicative cu date despre numărul de locuitori armeni din vilaiete însoţesc fotografii privind viaţa lor paşnică în 1914. În plus este indicat numărul de biserici şi şcoli care funcţionau înainte de începerea deportărilor.

A doua sala având o suprafaţă de şapte sute de metri pătraţi conţine fotografii, rapoate şi documente despre masacrele, marşurile forţate, taberele de refugiaţi şi alte suferinţe la care au fost supuşi armenii. Totul este rostuit pentru a pune în evidenţă numeroasele mărturii existente, majoritatea fotografiilor fiind realizate de ofiţerii germani, participanţi la Primul Război Mondial.

Armenian_Genocide_Museum-Institute_(2)

descărcare

Asociate cu preocuparea pentru estetica întregului şi confortul receptorului, soluţiile tehnice moderne din a treia sala contribuie la înţelegerea evenimentelor. De asemenea există şi o galerie de artă pentru expoziţii temporare.

Din 2006 directorul acestui muzeu- institut este Hayk Demonyan, autor al multor studii şi volume privind genocidul armean, politica  externă a Turciei şi conflictul din Nagorno Karabakh din perioada 1991-1994. Activitatea ştiinţifică desfăşurată în acest sediu patronat de Academia Naţională de Ştiinţe a Republicii Armenia este importantă pentru recunoaşterea execuţiilor, deportărilor, crucificărilor, înecurilor în masă şi torturilor pe care le-a îndurat acest popor.De altfel, mereu sunt găzduite lansări de carte, dezbateri si simpozioane având ca subiect masacrele din 1915-1916.

Diaspora creată în urma acestor evenimente tragice şi-a propus să sprijine Armenia pentru a izbândi în drumul său pentru recunoaşterea acestor episoade ale istoriei recente.

Andreea BARBUIMG_4578-150x150

  •  
  •