Mihai Stepan Cazazian

Identităţi în dialog – Zilele Culturii Armene la Cluj

Decrease Font Size Increase Font Size Text Size Print This Page
Share

Sîmbătă şi duminică (29-30 septembrie), Muzeul Etnografic al Transilvaniei a fost gazda unor manifestări culturale „inspirate de armeni, consacrate armenilor şi destinate tuturor celor care vor să cunoască istoria armenilor”.

Organizate sub egida Consiliului Judeţean Cluj, de Uniunea Armenilor din România şi Filiala „Transilvania” a Uniunii, împreună cu Ordinariatul Armeano – Catolic din România, Arhivele Statului Filiala Cluj şi Muzeul de Istorie Gherla, manifestările s-au bucurat de prezenţa scriitorului şi armenologului Sergiu Selian, profesorului dr. Lucian Nastasă, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie „George Bariţ” Cluj-Napoca al Academiei Române, Mircea Maximilian Tivadar, preşedintele Asociaţiei Muzeului Armean şi al Filialei UAR „Transilvania”, Janos Esztegar, preşedintele UAR Gherla, jurnalista şi traducătoarea Andrea Ghiţă, realizatoarea emisiunii „Transilvania policromă”, difuzată de TVR Cluj, precum şi a numeroşi invitaţi şi reprezentanţi ai comunităţilor armeneşti din Cluj, Gherla şi Bucureşti. Moderator: istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Sîmbătă, 29 septembrie, cu prilejul deschiderii oficiale a „Zilelor Culturii Armene” la Cluj, au fost lansate cărţile “Metropola armeano-maghiară”, cel de al treilea volum al amplei „Monografii a Oraşului Liber regal Gherla (1700 – 1900) de Szongott Kristof, în traducerea Andreei Ghiţă şi “Identităţi în Dialog: Armenia şi Armenii din Transilvania” de prof. Constantin Albinetz, directorul Muzeului Municipal Dej. Ambele volume au apărut cu sprijinul Uniunii Armenilor din România, la Editura „Ararat” din Bucureşti.

 

Dacă monografia lui Szongott surprinde în principal istoria oraşului Gherla – Armenopolisului întemeiat în 1700 de armenii stabiliţi iniţial în Bistriţa, aducînd numeroase mărturii despre viaţa cotidiană şi obiceiurile acestei fascinante comunităţi etnice din Transilvania, cartea prof. Albinetz abordează, pe lîngă evenimentele dramatice petrecute în istoria armenilor, două modele de convieţuire interetnică a acestora cu majoritatea. Unul, în spaţiul ocupat în Orientul Apropiat de Imperiului Otoman, celălalt, în Transilvania Imperiului Habsburgic. Subliniind rolul comunităţilor armeneşti în dezvoltarea economică şi culturală a localităţilor în care s-au stabilit, finalul cărţii este ancorat în prezentul zilelor noastre şi este o pledoarie fără echivoc, pentru integrarea europeană a unui popor care atît prin atitudine, cît şi prin valorile create, a contribuit şi contribuie la patrimoniul culturii şi civilizaţiei universale. Două cărţi care, prin conţinut şi grafica de înaltă ţinută, vin în întîmpinarea tuturor celor preocupaţi să cunoască istoria armenilor şi a comunităţilor armeneşti din România.

Lansările de carte au fost urmate de vernisarea unei expoziţii de pictură pe sticlă semnată de artista Ermone Zabel Martaian şi a expoziţiei „500 de ani de carte armeană tipărită la Veneţia”, aceasta din urmă ilustrînd activitatea tipografică armeană care, forţată de împrejurări, deşi desfăşura pe meleaguri străine, a servit patria mamă şi ţelul propus: „punerea literaturii în limba armeană la dispoziţia armenilor aflaţi în faţa pericolului asimilării într-un mediu străin”.

O suită de dansuri în interpretarea tinerilor de la ansamblurile de dansuri armeneşti din Bucureşti şi din Gherla au încîntat pe cei prezenţi, contribuind la reuşita programului propus de organizatori. Program din care nu au lipsit nici „bazarul armenesc” (unde au fost expuse spre comercializare obiecte de artizanat), nici standul cu produse culinare specific armeneşti, de asemenea la dispoziţia vizitatorilor.

O manifestare culturală şi artistică memorabilă, pentru care se cuvin felicitări organizatorilor, gazdelor, invitaţilor şi publicului.

Magdalena Vaida

http://www.ziarulfaclia.ro

 

  •  
  •