news

UPDATE:

La această conferinţă de presă vor fi prezenţi senatorul VARUJAN VOSGANIAN, preşedinte al Uniunii Armenilor din România şi deputatul VARUJAN PAMBUCCIAN reprezentantul armenilor în Parlamentul României.

Data conferinţei de presă va fi comunicată în timp util celor interesaţi.

Varujan Vosganian
Preşedinte Uniunea Armenilor din România

Manuc Bey este unul din cei mai renumiţi negustori şi diplomaţi armeni, proprietarul celebrului han bucureştean construit la înce­putul secolului XIX.
După aproape 200 de ani o scrisoare inedită aflată în biblioteca din Sankt Petersburg şi tradusă, în anii ’60 de renumitul H.Dj. Siruni, epistolă adresată prinţului Hovakim (probabil Lazarianţ [1743-1826]), oferă astăzi noi date despre viaţa controversatului Manuc Bey.

În primul rînd am dori domnule Techirdalian să ne spuneţi cine sînteţi?
În primul rînd sînt armean. M-am născut în Basarabia, la Ismail, în 1943 într-o familie de armeni veniţi din Turcia, cred că din provincia Tekirdag. La Ismail erau ceva armeni care au fost influenţaţi de obiceiurile locului. Dar ai mei nu. Familia era unită, străbunica mea, din partea bunicului, nu accepta să treacă duminica fără să fie toată familia la masă şi la biserică. După refugiu am fost obligaţi să plecăm din Basarabia. În România am ajuns datorită mamei, Elena. Eram în port la Ismail, în 1943, şi ruşii spuneau că nimeni nu vrea să plece, vapoarele fiind goale! Cine avea curajul să ceară să plece cînd soldaţii ruşi stăteau cu arma în mînă?

„Mulţi ani au fost luate decizii în detrimentul minorităţilor etnice care trăiesc aici. Ele au fost «curăţate» pentru că au o identitate culturală diferită. A venit timpul să ne întrebăm ce s-a întîmplat şi ce avem de învăţat din toate acestea. Nu a fost făcută nici o analiză serioasă despre acest subiect. În realitate cele întîmplate sînt rezultatul unei concepţii fasciste. Noi am căzut în această eroare!“

Fără îndoială că aceste proiectile ver­bale au fost trase, de primul mi­nistru de la Ankara, mai ales împo­triva celor din opoziţie dar şi cu speranţa de a consolida imaginea sa pe eşichierul politic destul de şubrezit din Turcia. Mai cu seamă în condiţiile creşterii valului de critici la adresa sa. Ar fi multe de discutat pe aceasta temă. Passon.

Proiectul pentru care am adunat fonduri se referă la do­tarea unei şcoli din Erevan cu calculatoare şi echipamente periferice iar sumă necesară era de 6.000 USD; că urmare a înţelegerii dintre conducerea Fondului Armenia şi dl. Jorge Vart­paronian – reprezentantul Fondului Armenia în Argen­tina (care este plecat din România la vîrstă de 3 ani) contribuţia comu­nităţii armene din România a fost stabilită la 3.000 USD, restul urmînd să fie vărsat de armenii plecaţi din România şi stabiliţi în Argentina.